„Eu sunt Păstorul cel bun“…
Oaia este chipul crestinului adevarat. Caci cum este oaia? Ea singura este slaba, neajutorata, neaparata. Ea n are nimic altceva decat blandetea, umilinta, supunerea. Incolo toata soarta ei si toata viata ei este in grija pastorului. Ea se simte in siguranta numai in turma.
Asa e si crestinul cel adevarat. El singur este slab, neajutorat, neaparat. El este tare numai langa Domnul, langa Pastorul lui. Toata soarta lui si toata viata lui sunt in mana si grija acestui Pastor. Un crestin adevarat n are nici o arma de aparare si de razbunare contra oamenilor rai si necredinciosi. Apararea lui este Domnul. Ca oaia, el nu are nici un fel de arma decat blandetea si umilinta.
Batjocoriti pe cel credincios, radeti de el, dati i si palme si veti vedea ca toate le sufera ca o oaie rabdatoare din turma Domnului. El n-are nici o alta arma de aparare decat rabdarea si umilinta. Oaia este slaba, dar aceasta e o slabie ce o apropie mereu de pastor si o tine in turma lui. E o slabie ce se teme sa iasa din turma si sa-si faca de cap. Asa e si crestinul cel adevarat. El are o slabie ce-l apropie mereu de Marele Pastor si-l tine in turma Lui.
Dar vai, nu de astfel de oi sunt crestinii de azi. Cei mai multi dintre crestinii de azi se cheama numai oi din turma lui Hristos, dar aievea sunt lupi.
Despre un pustnic, am citit undeva ca s-a dus la un targ sa-si cumpere niste oi. Dar nici o oaie nu era pe placul lui. Dar ce fel de oi ai vrea dumneata? intrebara oamenii. Apoi vedeti, oameni buni, eu sunt un pustnic care trebuie sa stau in rugaciune Eu n-am vreme sa ciobanesc langa oi. Mie mi-ar trebui niste oi care sa aiba dinti cu care sa muste si gheare cu care sa se apere ele singureOamenii incepura a rade. Unii ziceau ca-i nebun. Dar pustnicul astfel le raspunse: Dragii mei, voi sunteti in chipul oilor pe care le caut eu....