Vinul liturgic
Potrivit dictionarului, vinul este b utura alcoolic obtinut prin fermentarea mustului de struguri. Termenul de vin se aplic si unor b uturi f cute din alte fructe, legume sau ierburi, dar, utilizat singur, se refer doar la cel produs din struguri. In acest sens il vom folosi in cele ce urmeaz . In Vechiul Testament vinul este privit ca []Potrivit dictionarului, vinul este b utura alcoolic obtinut prin fermentarea mustului de struguri. Termenul de vin se aplic si unor b uturi f cute din alte fructe, legume sau ierburi, dar, utilizat singur, se refer doar la cel produs din struguri. In acest sens il vom folosi in cele ce urmeaz .
In Vechiul Testament vinul este privit ca un aliment de baz Cunoscut inc din vechime, prima mentiune documentar a vinului o intalnim in Vechiul Testament, la Facere 9, 20 21, unde se arat c , dup potop, Noe a s dit vie si a b ut vin.
Dar al lui Dumnezeu menit s veseleasc inima omului (Ps. 103, 15), vinul ocupa un loc important in viata de zi cu zi a evreilor fiind inteles ca o necesitate a vietii si nu ca un lux. Era o parte necesar si a celei mai simple mese (Jud. 19, 19; I Regi 16, 20; Is. 55, 1), o provizie indispensabil a unei cet ti (II Par. 11, 11), consumat de oameni de toate clasele sociale si de toate varstele (Plang. 2:12; Zah. 9:17). Abundenta vinului era considerat o expresie a binecuvant rii lui Dumnezeu (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; Amos 9, 14) iar deosebita abundent o expresie a epocii mesianice (Amos 9,13; Ioil 3, 18; Zah. 9, 17). In acelasi timp abuzul de vin si betia sunt condamnate cu t rie (Pilde 20, 1; 23, 20 35).
Vechiul Testament asociaz vinul cu painea ca alimente de baz (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; 33, 28; Ioil 2, 19) simbolizand intreaga hran a omului. Acest simbolism isi va g si cea mai inalt expresie la Cina cea de Tain cand Mantuitorul Iisus Hristos, instituind Sfanta Liturghie, le va preface in Trupul si Sangele Lui indemnandu-ne s aducem painea si vinul ca daruri ale noastre la Sfanta Liturghie s varsit intru pomenirea Sa.
Datorit importantei care i se acorda, vinul era utilizat si in cultul iudaic ca libatie care insotea jertfele zilnice de dimineata si seara (Iesire 29, 40 41), parga din roadele p mantului adus Domnului (Lev. 23, 13) precum si felurite alte jertfe (Num. 15, 5, 7, 10).
Vinul Cinei celei de Tain a fost rosu, dulce, amestecat cu ap Desi Legea nu impunea folosirea vinului la s rb torirea Pastelui iudaic, in epoca post-babilonian s-a generalizat utilizarea lui ca o traditie de la cei b trani . Cunoastem pan azi aceste traditii din b trani deoarece, in secolul al II-lea dup Hristos, rabinii evrei le-au codificat in cartea numit Mitna. Afl m astfel c pe parcursul mesei rituale iudaice de Pasti capul familiei binecuvinteaz , folosind anumite formule rituale (berakoth), piinea si patru pahare de vin pe care le imparte apoi celorlalti.
La mesele rituale se folosea un vin special, obtinut prin stoarcerea usoar (f r a zdrobi samburii) a strugurilor potrivit principiului cu cat sunt strugurii storsi mai putin, cu atat vinul este mai bun . Cel mai apreciat vin era obtinut din mustul scurs prin greutatea proprie a strugurilor zdrobiti. Vinul ritual era asadar un vin curat, neamestecat cu nimic altceva.
In ceea ce priveste culoarea vinului, la masa pascal era utilizat vinul rosu care, de altfel, era vinul cel mai r spandit, in antichitate, in Palestina ca si in Grecia. O serie de afirmatii incidentale din Vechiul Testament cum ar fi nu te uita la vin cum este el de rosu (Pilde 23, 31) sau expresia sange de strugure (Fac. 49, 11; Deut. 32, 14) folosit pentru vin confirm preponderenta vinului rosu.
In vechime vinul era b ut neamestecat cu ap , dar, in perioada elenistic , sub influenta greceasc , se generalizeaz consumul vinului diluat cu ap . Cartea Mitna priveste ca de la sine inteles utilizarea in cult a vinului amestecat cu ap iar rabinul Eleazer chiar interzice rostirea binecuvant rilor asupra vinului nediluat. Se pare c dilutia era destul de mare adic 1/3 sau 1 vin dar aceasta in conditiile unui vin tare si probabil dulce, in conditiile unui climat cald cum este in Palestina.
La Cina cea de Tain Mantuitorul Iisus Hristos a urmat ritualul unei mese pascale f cand gesturile traditionale ale capului de familie evreu dar dandu-le un inteles cu totul nou identificand painea cu Trupul S u si vinul cu Sangele S u pe care il va v rsa pe Cruce pentru Mantuirea lumii. El a binecuvantat vinul ritual iudaic din struguri (fermentat), rosu, dulce, amestecat cu ap .
In Biserica primar se folosea vinul rosuSfanta Liturghie fiind o actualizare a Cinei celei de Tain , Biserica a c utat s utilizeze acelasi tip de vin pe care l-a folosit si Mantuitorul. Ca urmare, de la inceput, a fost preferat pentru Sfanta Liturghie vinul curat, rosu si dulce, care se amesteca cu ap in timpul preg tirii darurilor. La argumentul...
In Vechiul Testament vinul este privit ca un aliment de baz Cunoscut inc din vechime, prima mentiune documentar a vinului o intalnim in Vechiul Testament, la Facere 9, 20 21, unde se arat c , dup potop, Noe a s dit vie si a b ut vin.
Dar al lui Dumnezeu menit s veseleasc inima omului (Ps. 103, 15), vinul ocupa un loc important in viata de zi cu zi a evreilor fiind inteles ca o necesitate a vietii si nu ca un lux. Era o parte necesar si a celei mai simple mese (Jud. 19, 19; I Regi 16, 20; Is. 55, 1), o provizie indispensabil a unei cet ti (II Par. 11, 11), consumat de oameni de toate clasele sociale si de toate varstele (Plang. 2:12; Zah. 9:17). Abundenta vinului era considerat o expresie a binecuvant rii lui Dumnezeu (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; Amos 9, 14) iar deosebita abundent o expresie a epocii mesianice (Amos 9,13; Ioil 3, 18; Zah. 9, 17). In acelasi timp abuzul de vin si betia sunt condamnate cu t rie (Pilde 20, 1; 23, 20 35).
Vechiul Testament asociaz vinul cu painea ca alimente de baz (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; 33, 28; Ioil 2, 19) simbolizand intreaga hran a omului. Acest simbolism isi va g si cea mai inalt expresie la Cina cea de Tain cand Mantuitorul Iisus Hristos, instituind Sfanta Liturghie, le va preface in Trupul si Sangele Lui indemnandu-ne s aducem painea si vinul ca daruri ale noastre la Sfanta Liturghie s varsit intru pomenirea Sa.
Datorit importantei care i se acorda, vinul era utilizat si in cultul iudaic ca libatie care insotea jertfele zilnice de dimineata si seara (Iesire 29, 40 41), parga din roadele p mantului adus Domnului (Lev. 23, 13) precum si felurite alte jertfe (Num. 15, 5, 7, 10).
Vinul Cinei celei de Tain a fost rosu, dulce, amestecat cu ap Desi Legea nu impunea folosirea vinului la s rb torirea Pastelui iudaic, in epoca post-babilonian s-a generalizat utilizarea lui ca o traditie de la cei b trani . Cunoastem pan azi aceste traditii din b trani deoarece, in secolul al II-lea dup Hristos, rabinii evrei le-au codificat in cartea numit Mitna. Afl m astfel c pe parcursul mesei rituale iudaice de Pasti capul familiei binecuvinteaz , folosind anumite formule rituale (berakoth), piinea si patru pahare de vin pe care le imparte apoi celorlalti.
La mesele rituale se folosea un vin special, obtinut prin stoarcerea usoar (f r a zdrobi samburii) a strugurilor potrivit principiului cu cat sunt strugurii storsi mai putin, cu atat vinul este mai bun . Cel mai apreciat vin era obtinut din mustul scurs prin greutatea proprie a strugurilor zdrobiti. Vinul ritual era asadar un vin curat, neamestecat cu nimic altceva.
In ceea ce priveste culoarea vinului, la masa pascal era utilizat vinul rosu care, de altfel, era vinul cel mai r spandit, in antichitate, in Palestina ca si in Grecia. O serie de afirmatii incidentale din Vechiul Testament cum ar fi nu te uita la vin cum este el de rosu (Pilde 23, 31) sau expresia sange de strugure (Fac. 49, 11; Deut. 32, 14) folosit pentru vin confirm preponderenta vinului rosu.
In vechime vinul era b ut neamestecat cu ap , dar, in perioada elenistic , sub influenta greceasc , se generalizeaz consumul vinului diluat cu ap . Cartea Mitna priveste ca de la sine inteles utilizarea in cult a vinului amestecat cu ap iar rabinul Eleazer chiar interzice rostirea binecuvant rilor asupra vinului nediluat. Se pare c dilutia era destul de mare adic 1/3 sau 1 vin dar aceasta in conditiile unui vin tare si probabil dulce, in conditiile unui climat cald cum este in Palestina.
La Cina cea de Tain Mantuitorul Iisus Hristos a urmat ritualul unei mese pascale f cand gesturile traditionale ale capului de familie evreu dar dandu-le un inteles cu totul nou identificand painea cu Trupul S u si vinul cu Sangele S u pe care il va v rsa pe Cruce pentru Mantuirea lumii. El a binecuvantat vinul ritual iudaic din struguri (fermentat), rosu, dulce, amestecat cu ap .
In Biserica primar se folosea vinul rosuSfanta Liturghie fiind o actualizare a Cinei celei de Tain , Biserica a c utat s utilizeze acelasi tip de vin pe care l-a folosit si Mantuitorul. Ca urmare, de la inceput, a fost preferat pentru Sfanta Liturghie vinul curat, rosu si dulce, care se amesteca cu ap in timpul preg tirii darurilor. La argumentul...
