Cand anii trec ca norii si oamenii ca vantul,viata noastra curge cu timpul ce-l traimsi undeva in cale sta nestiut mormantul,si nimeni nu cunoaste in care tintirim. Doamne-n calea dreapta,minte inteleaptada-ne sa umblam,ca in vesnicie,sfanta-Mparatiedulce s-o gustam. Cand viata ni-e nainte, ne pare-atat de lunga,ca nu stim cum ar trece mai grabnic anii ei;cand viata []Cand anii trec ca norii si oamenii ca vantul,viata noastra curge cu timpul ce-l traimsi undeva in cale sta nestiut mormantul,si nimeni nu cunoaste in care tintirim.

Doamne-n calea dreapta,minte inteleaptada-ne sa umblam,ca in vesnicie,sfanta-Mparatiedulce s-o gustam.

Cand viata ni-e nainte, ne pare-atat de lunga,ca nu stim cum ar trece mai grabnic anii ei;cand viata ni-e in urma, am vrea sa tot ne-ajunga,dar nu ne mai ajunge si-o plangem singurei.

Cand unicele lucruri le-avem cu-ndestulare:iubire, tinerete, si sot, si legamant le risipim in patimi si-n ras, si-n nepasare; cand le-am pierdut, zadarnic le plangem pretul sfant.

Cand anii trec ca norii si starile ca vantul,o, suflet scump, grijeste-ti avutul cel sublim,oriunde mori, iubirea s-o tii si legamantul,ca sa-nvii cu ele din orice tintirim.

TRAIAN DORZ din Cantarile Caintei , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014