Prof. Acad. Dr. Dumitru Staniloae Teologia spirituala a Parintilor ortodocsi foloseste adeseori expresia energiile divine sau energiile necreate pentru a desemna harul care isi are izvorul in Dumnezeu, in Tatal, care isi are manifestarea in Fiul, Hristos si care se comunica in Duhul Sfant. S-a spus astfel ca Hristos, pe muntele Taborului, a stralucit de []Prof. Acad. Dr. Dumitru StaniloaeTeologia spirituala a Parintilor ortodocsi foloseste adeseori expresia energiile divine sau energiile necreate pentru a desemna harul care isi are izvorul in Dumnezeu, in Tatal, care isi are manifestarea in Fiul, Hristos si care se comunica in Duhul Sfant. S-a spus astfel ca Hristos, pe muntele Taborului, a stralucit de energiile divine. Cu alte cuvinte, lumina care a stralucit in trupul Sau nu a fost o lumina masurabila numai cu mijloace omenesti. Nu este o lumina asemenea celei a soarelui sau a electricitatii; este Divinul personal insusi transparent prin intermediul creatului. Intrebarea care s-a pus este urmatoarea: daca aceasta lumina este divina, cum o poate atunci percepe creatura?Cum poate ceea ce este sensibil sa-si dea seama de ceea ce nu are masura comuna pentru simturile sale?Parintii au raspuns vorbind de o transformare, ba chiar de transfigurarea simturilor insasi: metamorfozate prin harul necreat, simturile si mintea credinciosului devin capabile sa perceapa si sa cuprinda Divinul. Cel Necuprins face El Insusi creatura in stare sa cuprinda.

Dumnezeule, curata...