SPICUIRI DUHOVNICEŞTI
Ioan Marini Scrie un frate de la o chinovie. De aici din lagarul nostru de lupta duhovniceasca, va salut cu ostasescul nostru: Slavit sa fie Domnul! . In sunete de clopote, in cantari sfinte, in miez de noapte, cand toata firea e adormita, aplecati cu inima si cu genunchii la picioarele Crucii, aceasta e deviza noastra. []Ioan MariniScrie un frate de la o chinovie.
De aici din lagarul nostru de lupta duhovniceasca, va salut cu ostasescul nostru: Slavit sa fie Domnul! .
In sunete de clopote, in cantari sfinte, in miez de noapte, cand toata firea e adormita, aplecati cu inima si cu genunchii la picioarele Crucii, aceasta e deviza noastra.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!Nimic mai scump pe lume nu-iin lumea pamanteasca,decat ostas al Domnuluisi-o viata ostaseasca.
Sa nu dati uitarii binefacerea sl darnicia. Intr-o seara de iarna, un tanar ostas iesi putin la plimbare prin paduricea de la marginea satului. Era bolnav si iesea la aer, sa se mai in vioreze putin.
Oare ce-ar fi daca as aduna din crengile astea uscate si le-as duce vreunui sarac? E noapte pe cand ajung in sat si nu ma vede nimeni. Astfel gandind, incepu sa adune crengi uscate, pana stranse atatea cate putea duce Cobora incet si, in marginea satului, le arunca peste gard in curtea unei femei sarace, departandu-se cat putu de repede. Nu-l vazuse nimeni.
Peste cateva zile, femeia fu va zuta la adunarea Oastei.
Un brat de lemne indupleca un suflet sa mearga si sa asculte Cuvantul lui Dumnezeu.
Da, cand in dosul faptei este iubirea, cu un brat de lemne poti castiga un suflet.
De aceea noi, ostasii Domnului, sa fim sa ne facem tot atatia samarineni milostivi, ajutandu-ne unii pe altii si pe de-aproapele no stru. Multe suflete vom atrage si prin pilda aceasta. (Vezi cartea Intrati in Oastea...
De aici din lagarul nostru de lupta duhovniceasca, va salut cu ostasescul nostru: Slavit sa fie Domnul! .
In sunete de clopote, in cantari sfinte, in miez de noapte, cand toata firea e adormita, aplecati cu inima si cu genunchii la picioarele Crucii, aceasta e deviza noastra.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!Nimic mai scump pe lume nu-iin lumea pamanteasca,decat ostas al Domnuluisi-o viata ostaseasca.
Sa nu dati uitarii binefacerea sl darnicia. Intr-o seara de iarna, un tanar ostas iesi putin la plimbare prin paduricea de la marginea satului. Era bolnav si iesea la aer, sa se mai in vioreze putin.
Oare ce-ar fi daca as aduna din crengile astea uscate si le-as duce vreunui sarac? E noapte pe cand ajung in sat si nu ma vede nimeni. Astfel gandind, incepu sa adune crengi uscate, pana stranse atatea cate putea duce Cobora incet si, in marginea satului, le arunca peste gard in curtea unei femei sarace, departandu-se cat putu de repede. Nu-l vazuse nimeni.
Peste cateva zile, femeia fu va zuta la adunarea Oastei.
Un brat de lemne indupleca un suflet sa mearga si sa asculte Cuvantul lui Dumnezeu.
Da, cand in dosul faptei este iubirea, cu un brat de lemne poti castiga un suflet.
De aceea noi, ostasii Domnului, sa fim sa ne facem tot atatia samarineni milostivi, ajutandu-ne unii pe altii si pe de-aproapele no stru. Multe suflete vom atrage si prin pilda aceasta. (Vezi cartea Intrati in Oastea...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului