Mantuitorul spune ca exista o cale larga ce duce la pierzare pe care merg multi si o cale stramta ce duce la mantuire pe care merg putini. Tot asa Sf Pavel ne spune ca omenirea este divizata din punct de vedere religios in doua parti mari. Pe de o parte sunt cei care au primit []Mantuitorul spune ca exista o cale larga ce duce la pierzare pe care merg multi si o cale stramta ce duce la mantuire pe care merg putini. Tot asa Sf Pavel ne spune ca omenirea este divizata din punct de vedere religios in doua parti mari. Pe de o parte sunt cei care au primit Duhul lui Dumnezeu si se lasa calauziti de har al carui templu s-au invrednicit sa se faca. Acestia sunt numiti de Apostol oameni duhovnicestiPe de alta parte sunt oamenii firesti (psihici, psihikos antropos) care lasandu-se condusi de poftele lor nu il cunosc pe Dumnezeu si nu se supun evangheliei (II Tes 1, 8). Ei traiesc in patima poftei (I Tes. 4, 5), n-au crezut adevarul, ci le-au placut nedreptatea ( II Tes 2, 12).

Diferenta dintre omul duhovnicesc si cel firesc este asa de clara in epistolele pauline: Omul firesc nu primeste pe cele ale Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt nebunie si nu poate sa le inteleaga, fiindca ele se judeca duhovniceste. Dar omul duhovnicesc toate le judeca, pe el insa nu-l judeca nimeni (II Cor 2, 14-15). i iarasi: Caci cei ce sunt dupa trup cugeta cele ale trupului, iar cei ce sunt dupa duh, cele ale Duhului. Caci dorinta carnii este spre moarte, iar dorinta Duhului este viata si pace (Rom 8, 5-6). Totusi, acel nu poate sa inteleaga nu are sens absolut, fiindca sunt momente in viata cand Duhul Sfant prin puterea Evangheliei daruieste omului posibilitatea unei astfel de intelegeri. i asa a nu putea vine de la a nu voi va spune Sfantul Ioan Gura de Aur.

Spre deosebire de omul firesc care este limitat la propria sa capacitate de intelegere, omul duhovnicesc a primit in suflet invatatura cea mantuitoare si s-a renascut prin revarsarea harului in viata sa. Contrasul dintre duhovnicesc si firesc are o insemnatate universala doua lumi isi disputa suprematia, atat in viata insului cat si in viata omenirii . Cei trupesti nu pot face cele duhovnicesti, nici cei duhovnicesti cele trupesti, dupa cum nici credinta nu poate savarsi faptele necredintei nici necredinta faptele credintei. Omul duhovnicesc se leapada de o mentaliate si de un anumit mod de viata pentru a primi o altele noi. Puterea duhovnicescului rezida din slabirea trupescului si invers. Pentru a ne intari in omul cel duhovnicesc trebuie...