Pe urmele Domnului
Toti apostolii Domnului dupa ce au calcat pe urmele Domnului Iisus Hristos au cerut si ei insisi de la ucenicii lor sa calce si ei, cu totii, la fel pe urmele lor (I Cor 4, 16 si 11, 1; Ef 5, 1; I Tes 1, 6; II Tes 3, 9). Caci fiecare adevarat urmas al []Toti apostolii Domnului dupa ce au calcat pe urmele Domnului Iisus Hristos au cerut si ei insisi de la ucenicii lor sa calce si ei, cu totii, la fel pe urmele lor (I Cor 4, 16 si 11, 1; Ef 5, 1; I Tes 1, 6; II Tes 3, 9). Caci fiecare adevarat urmas al Domnului va avea si el urmasi adevarati. i fiecare este dator sa ceara altora ceea ce el insusi a dat lui Iisus.
Marturisirea lui Hristos nu pretinde mai mult, dar nici nu se multumeste cu mai putin de la nimeni dintre cei care L au cunoscut vreodata pe Mantuitorul si sau impartasit din harurile Lui, decat a se stradui sa calce pe urmele Lui. El a zis: Cum am facut Eu, asa sa faceti si voi.
Nu poti sa spui cu gura ca ai fost sau ca esti cu Domnul, iar prin faptele tale sa arati ca unul care nici nu L a vazut si nu L a cunoscut niciodata pe Dumnezeu Marturisirea adevarata mai mult se arata ochilor decat se spune urechilor.
Cei care fusesera cu Hristos marturisisera atat de frumos despre El, incat oricine i a auzit a simtit nevoia sa vina ei insisi sa L cunoasca pe Domnul. Cum facusera cei din Samaria. Asa de ar fi si marturisirea noastra!O, cat de mult bine poate face un bun marturisitor al Domnului Iisus in fata celor care inca nu L cunosc pe Dumnezeu! Caci de felul cum el marturiseste in fata oamenilor depinde atitudinea pe care o vor lua acestia fata de Hristos.
Daca cel trimis sa marturiseasca despre Domnul Iisus va spune povesti sau palavre, atunci ascultatorii vor rade sau vor adormi, sau vor pleca si nimeni nu va simti nevoia sa si schimbe viata sau locul fata de Hristos. i toti cei ce se vor pierde vor fi din vina marturisitorului nevrednic.
Daca nu se va face o puternica marturisire despre Domnul, nimeni nu va ajunge sa cunoasca puterea minunata a lui Hristos, nici mantuitoarea partasie cu El. Ci vor trai mai departe cu totii in intunericul si pierzarea pacatelor lor, laolalta cu netrebnicul care le predica niste lucruri caldute, ca sa poata avea o viata trupeasca molcuta, pentru a nu l supara niciodata pe diavolul.
In Ziua Judecatii va fi vai de predicatorul caldut si de ascultatorii lui molcuti! Orbul pe orbi cand ii va conduce vor cadea cu totii in aceeasi groapa (Mt 15, 14). i merita aceasta, fiindca nu i permis nimanui sa fie nepasator fata de mantuirea cea mare adusa cu atata pret de Insusi Dumnezeul Cel Vesnic.
Daca nu poti marturisi in asa fel, incat toti ascultatorii tai sa-L doreasca pe Hristos si sa caute sa iasa in intampinarea Lui, atunci teme te. Teme te de marea raspundere cu care te impovarezi. i pentru tine, si pentru ei, in fata vesniciei.
Daca nu te poti lasa de pacate, mai bine lasa te de slujba de predicator pe care o faci in chip nevrednic. Cel putin, atunci te ai pierde numai pe tine singur (Mt 24, 48 51), nu si pe altii.
Au fost intotdeauna un fel de oameni atat de stricati sufleteste, incat din orice lucru, chiar si al lui Dumnezeu, n au urmarit altceva...
Marturisirea lui Hristos nu pretinde mai mult, dar nici nu se multumeste cu mai putin de la nimeni dintre cei care L au cunoscut vreodata pe Mantuitorul si sau impartasit din harurile Lui, decat a se stradui sa calce pe urmele Lui. El a zis: Cum am facut Eu, asa sa faceti si voi.
Nu poti sa spui cu gura ca ai fost sau ca esti cu Domnul, iar prin faptele tale sa arati ca unul care nici nu L a vazut si nu L a cunoscut niciodata pe Dumnezeu Marturisirea adevarata mai mult se arata ochilor decat se spune urechilor.
Cei care fusesera cu Hristos marturisisera atat de frumos despre El, incat oricine i a auzit a simtit nevoia sa vina ei insisi sa L cunoasca pe Domnul. Cum facusera cei din Samaria. Asa de ar fi si marturisirea noastra!O, cat de mult bine poate face un bun marturisitor al Domnului Iisus in fata celor care inca nu L cunosc pe Dumnezeu! Caci de felul cum el marturiseste in fata oamenilor depinde atitudinea pe care o vor lua acestia fata de Hristos.
Daca cel trimis sa marturiseasca despre Domnul Iisus va spune povesti sau palavre, atunci ascultatorii vor rade sau vor adormi, sau vor pleca si nimeni nu va simti nevoia sa si schimbe viata sau locul fata de Hristos. i toti cei ce se vor pierde vor fi din vina marturisitorului nevrednic.
Daca nu se va face o puternica marturisire despre Domnul, nimeni nu va ajunge sa cunoasca puterea minunata a lui Hristos, nici mantuitoarea partasie cu El. Ci vor trai mai departe cu totii in intunericul si pierzarea pacatelor lor, laolalta cu netrebnicul care le predica niste lucruri caldute, ca sa poata avea o viata trupeasca molcuta, pentru a nu l supara niciodata pe diavolul.
In Ziua Judecatii va fi vai de predicatorul caldut si de ascultatorii lui molcuti! Orbul pe orbi cand ii va conduce vor cadea cu totii in aceeasi groapa (Mt 15, 14). i merita aceasta, fiindca nu i permis nimanui sa fie nepasator fata de mantuirea cea mare adusa cu atata pret de Insusi Dumnezeul Cel Vesnic.
Daca nu poti marturisi in asa fel, incat toti ascultatorii tai sa-L doreasca pe Hristos si sa caute sa iasa in intampinarea Lui, atunci teme te. Teme te de marea raspundere cu care te impovarezi. i pentru tine, si pentru ei, in fata vesniciei.
Daca nu te poti lasa de pacate, mai bine lasa te de slujba de predicator pe care o faci in chip nevrednic. Cel putin, atunci te ai pierde numai pe tine singur (Mt 24, 48 51), nu si pe altii.
Au fost intotdeauna un fel de oameni atat de stricati sufleteste, incat din orice lucru, chiar si al lui Dumnezeu, n au urmarit altceva...
