În lumea asta sunt mulți predicatori înzestrați de la Dumnezeu cu dar mare de a predica despre lucrurile mântuirii sufleteşti. Dar este unul care îi întrece pe toți: Moartea. Acest predicator vorbeşte mai cu putere decât oricare altul. El
5. Sunt fericit, Preaiubitule al inimii mele, când văd că Tu Te încrezi în dragostea mea, când ochii Tăi n-au nevoie să se uite pe furiş, să mă surprindă la cine privesc ochii mei. Ştii că toată lumina ochilor mei eşti numai Tu, pe
S-au schimbat vremile, s-a schimbat lumea. S-a dus şi Mărculea. S-a dus şi ursarul ce-şi juca ursul prin târguri. Şi totuşi Mărculea a rămas; a rămas într-o altă formă; a rămas într-o formă şi mai grozavă. Beutorul, betivul, nu
Când un păcat îl face un individ singur, îl ispăşeşte el. Când un păcat îl face o familie întreagă, îl ispăşeşte toată familia. Când un păcat îl face o lucrare întreagă, îl ispăşeşte toată lucrarea. Când un păcat îl
Am păcătuit amarnic, o atât de trist şi greu Am mâhnit, prin färdelegea-mi, pe Fiul lui Dumnezeu. Moartea stă, parcă, să-mi taie a mea slabă răsuflare Ah, mai cer o clipă, Doamne, încă o clipă amânare. lartă-mi, Doamne, tot
Taina cea mare a mântuirii noastre sufleteşti are două puncte principale. Punctul cel dintâi şi cel mai însemnat, şi cel mai înalt este Golgota, este Jertfa Mântuitorului. Fără Jertfa Crucii nu este şi nu poate fi nici un fel de
Dacã unde sunt doi puterea creşte când este vorba de mâini ori de umeri – atunci acelaşi lucru se petrece şi unde sunt mai multe creiere şi mai multe inimi. Dar în nici un sector al vieţii lumeşti nu s-a putut face niciodatã cu
Fiecare dintre noi – şi mă refer aici la cei pentru care credinţa este una din coordonatele majore ale existenţei, coordonata verticală ce ne direcţionează spre cer – ne dorim ca-n veşnicie să fim cu Domnul Hristos în Împărăţia
Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi folositoare. Ea a fost scrisă de Duhul Sfânt pentru ca să găsim în ea, întocmai ca într-un spital sufletesc, la care să vină toţi, doctoria potrivită pentru boala fiecaruia. Căci este
Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care, luând candelele lor, au ieşit întru întâmpinarea mirelui. Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu
Sfântul Isaac Sirul, în „Cuvinte despre nevoință”, ne spune că : ” înțelesul numelui pocăintei, precum am cunoscut din felul adevărat al lucrurilor, este acesta: ea e cererea prelungită în tot ceasul a rugăciunii pline de
Afară începu să ningă cu fulgi mari şi moi, ca un văl de înmormântare sau ca o mângâiere… Ce măreţ şi ce liniştit intrase în veşnicie acest uriaş al lui Dumnezeu, solemn şi calm ca o corabie care a luptat o noapte îndelungată
a fratelui Traian Dorz de la ultima adunare la care a participat lângă mormântul Părintelui Iosif Trifa – 12 februarie 1989 Ne rugăm pentru fraţii şi surorile care s-au predat Domnului în acest moment. Slavă Tatălui şi Fiului şi
Cuvântul fr. Traian Dorz de la Adunarea de comemorare a Părintelui Iosif Trifa, din 14 feb.1988, de la Sibiu În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Preaiubiţii noştri fraţi şi surori, din toată inima se cuvine să-I
– după II Corinteni 4, 16 – Conştiinţa misiunii pentru care te-ai născut, misiunea ta şi-a Cauzei care-ţi este steag şi scut, misiunea pentru care legământ de jertfă-ai pus, sfântă trebuie să-ţi fie, cum e soarele de sus. Ţelul
– după Psalmul 116, 15 – Neuitat Părinte Iosif, astăzi te-ai nălţat spre slavă… a căzut sub greul crucii biata-ţi inimă firavă şi te-ai stins ca o lumină pusă-n sfeşnic, arsă-ntreagă. Mare-a fost iubirea sfântă ce pe veci de
Cât de mult s-a discutat despre acest smerit preot, care a încercat, pe toate căile, să contribuie la revigorarea sentimentului religios în viaţa credincioşilor ortodocşi din România Mare! Cât de mult i s-au contestat meritele şi
12 februarie 1938 – S-a stins părintele nostru drag, care ne-a născut la o viaţă nouă (I Cor. 4, 15) Afară începu să ningă cu fulgi mari şi moi, ca un văl de înmormântare sau ca o mângâiere… Ce măreţ şi ce liniştit intrase în
Preaiubitul şi în veci neuitatul nostru trezitor şi îndrumător sufletesc, preascumpul nostru binefăcător În strâmtorile nedreptăţii omeneşti în care te afli din pricina Evangheliei lui Hristos, din pricina dragostei sfinţiei tale pen
Cânta o pasăre măiastră,de Golgota ,duios cânta,De taina cerului sihastră,de pacea si iertarea noastrăAtât de limpede cânta (bis)Că doina dulce si măiastră din glasul ei mă fermeca.(bis) Din calea mea,pierdută-n lume,o clipă m-am
Fratele Moise Velescu – Oastea Domnului, Adunarea De Comemorare a Pr Iosif Trifa, Sibiu, Feb 2005 ”Să îngenunchem cu toţii lângă această jertfă, purtând veşnic în sufletele noastre dragostea pentru părintele nostru sufletesc (I Cor.
Dintre cele şapte operaţii ale Părintelui Iosif, ultimele două, făcute în 1937, nu s-au mai închis. Până la moartea sa, cei doi fraţi, Popovici şi Opriş, care lucrau la administraţia şi librăria Oastei, îngrijeau zilnic de pansarea
Va fi odată-o pace pe veci netulburată, va creşte-odată grâul ca cedri din Liban, va fi odată-o turmă din lumea asta toată şi miei n-o să aibă de-atunci nici un duşman. Iubirea o să aibă o Patrie Slăvită în care Adevărul, doar el
Timp de mai bine de patruzeci de ani, Oastea Domnului a fost marginalizată, persecutată şi considerată de regimul necredinţei, şi nu numai de acesta, secta cea mai periculoasă, una din piedicile de necontestat „în formarea conştiinţei
Faptul că unitatea şi legătura frăţească din Oastea Domnului depind şi de modul în care fiecare dintre noi reuşim să ne purtăm sarcinile unii altora (cf. Galateni 6, 2), ni-l arată şi următoarea întâmplare relatată de unul din
Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos. 1 Corinteni 4, 15 Atunci când alegea să plece din satul natal Certege, părintele Iosif
Rezumat al vieţii şi activităţii Părintelui Iosif Trifa – întemeietorul Oastei Domnului Din manuscrisul „Fericiţii noştri înaintaşi” de Traian DorzRezumat al vieţii şi activităţii Părintelui Iosif Trifa – întemeietorul Oastei
Fãrã lacrimi nu-i cântare dulce şi frumoasã cãci cântarea fãrã lacrimi, duhul rece-l lasã ci cântarea fãrã lacrimi e numai din gurã numai lacrima, cântãrii-i poate da cãldurã. Fãrã luptã nu-i cununã veşnicã şi bunã cãci
„Părintele Iosif spune că Oastea Domnului este un copac mare, extraordinar de mare, pentru că ramurile sale se-ntind până la marginile pământului. Şi acest copac mare leagănă mii de pui duhovniceşti. Şi iată că ne bucurăm aici
Copilul nu trebuie să fie răsfăţat niciodată. Dacă nu are nici minte şi dacă nu are nici teamă de nimeni şi de nimic, copilul face adeseori lucruri care oricând pot să sfârşească rău… Am văzut astfel de copii întrecuţi, care se
Pe cărări bătătorite şi cu inimi de dor pline Vin şi astăzi în Dumbravă, fraţi, surori să se închine. Februarie e luna, când sfârşit-ai alergarea Şi-ai plecat „mai lângă Domnul“, Cel care ţi-a fost Iubirea. Ai lăsat în urmă
Zis-a Domnul pilda aceasta: „Doi oameni au intrat în biserică să se roage – unul fariseu şi altul vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga întru sine: «Doamne, mulţumescu-Ţi că nu sunt ca ceilalţi oameni: jefuitori, nedrepţi
Când suntem în biserica şi în adunarea Domnului Dumnezeu, noi stăm în faţa Lui şi în Casa Lui, unde auzim Cuvântul Lui cel Sfânt. Oare cum te întorci tu de acolo? Tot aşa gol şi fără folos, cum te-ai şi dus de ani şi ani – sau
Predică la Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a Vameşului şi a Fariseului) Evanghelia de la Luca 18,10-14 10 Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş. 11 Fariseul, stând, aşa se ruga în sine:
CUVÂNTUL PĂRINTELUI ARH. SCRIBAN rostit la încheierea adunării ostaşilor din ziua de Sf. Ilie[1] Pe lângă cele spuse la început, acuma vă voi spune ceva din lucrurile de gospodărie. Viaţa ostaşului trebuie să fie întocmită
Unul îşi spunea virtuţile; celălalt, mai în urma templului, păcatele. Unul vrednicia, celălalt nevrednicia. Ar fi bune virtuţile fariseului. Vameşul nu le avea, dar în lipsa lor avea smerenia. Rele erau faptele vameşului, dar, pentru
(Lc. 18, 10-14) Spun unii ca, cata vreme fariseul, intr-un anume fel, ii osandeste si zugraveste pe oameni ca rapitori, nedrepti si curvari, inca nu se poate cunoaste starea lui duhovniceasca. Şi ca atunci cand il osandeste pe vames, se cunoaste cu
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri înalte despre sine, ci zice ca
În spaţiul public, bârfa propriu-zisă apare doar dacă sunt îndeplinite nişte condiţii cadru: să fie în lipsa celui bârfit. În grădina Edenului, aşa s-a întâmplat. Cei trei au crezut că, dacă Dumnezeu nu Se vede, nici nu există
Eşti vameş sau eşti fariseu,Când stai la rugăciune,Când te-ntâlneşti cu Dumnezeu,Ce ştii mai mult a-I spune? Stai în genunchi, plângând mereu,Sau trufaş în picioare,Eşti vameş sau eşti fariseu,Cu cin’ te-asemeni oare? Eşti
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula „Strălucit-a harul Tău, Doamne, strălucit-a lumina sufletelor noastre. Iată vremea bineprimită, iată vremea pocăinţei! Să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu hainele luminii
Nu de mult s-a ținut pe aici un examen cu tineri de la sate. Era vorba să fie primiţi în o şcoală. La examen între altele i-au întrebat şi rugăciuni şi ceva din învăţăturile de credință. Ceea ce au aflat ceice au fost de
Ferice este ziua când lacătul şi zăvorul de la uşa unei inimi au căzut la pământ şi Domnul a trecut pragul în casa unui suflet: „…voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine“ (Apoc. 3, 20). El vine să rămână acolo pentru
@ by 2review.ro
Termeni si conditii | Contact | Sitemap
Acasa | Retete | Articole | Stiri | Filme | Jocuri | Religie | Sitemap | Cuprins
2review - Impresii si pareri 2review - Impresii si pareri
