Daca aveti ocazia sa mergeti pe litoralul Marii Negre sau doar sa faceti o incursiune in Dobrogea nu ratati acese delicioase placinte! Istoria acestei placinte e destul de veche, cu origini in epoca fanariota si se regasesc variante ale acesteia prin Balcani si Turcia. Dar, pana una alta, noi avem marca inregistrata de placinta dobrogeana si am servit si parlamentarilor europeni circa 1000 de placinte! Si pot zice cu mana pe inima ca matusa mea, din Mangalia, a fost una din patiserele ce au oferit aceste delicioase placinte la Strasbourg: blushing: Acum, exista si cateva variante de placinta dobrogeana cu branza dulce de vaci. Gresit! Aceea e doar o placinta cu branza dulce de vaci! In Dobrogea, datorita climatului si reliefului bovinele nu prea au mare trecere, fiind mai des intalnite ovinele si caprinele. Iar tot datorita climatului - mai calduros in general tot timpul anului fata de restul tarii- branza telemea din lapte de oaie are un gust mai iute si este usor mai sarata decat in alte zone. Acum va prezint placinta ce se facea la noi in casa, invatata de la strabunica. Aluatul folosit de mine a fost facut in felul urmator: s-a cernut faina musuroi pe bancul de lucru, dupa care i-am dat forma de vulcan. In scobitura se punepraful de sare si putincate putin apa calduta amestecata cu otetul, cu grija sa nu cada pe o parte si incorporand faina cu o furculita pana cand se poate framanta cu mana. Se framanta in continuare pana cand devine un aluat elastic, ce nu se lipeste de maine si pana cand nu mai cere aproape de loc faina. Lasati bila de aluat sa se odihneasca 30 minute. Faina ramasa pe planseta se cerne din nou intr-un bol si se rezerva. Framantati branza cu furculita si adaugati iaurtul sau smantana cu lapte, dupa caz. Adaugati si lingura de zahar, amestecati pana se dizolva zaharul si adaugati grisul in ploaie. In caz ca vi se pare ca e prea gros amestecul adaugati o lingura doua de lapte pana are consistenta unei smantani. Sunt unele retete ce au ou, dar in cazul de fata grisul este cel ce leaga si inmulteste. Plus ca reduce din saratura/iuteala branzei vechi. Eu am lucrat conform celor facute de mamaia. Am intins o fata de masa mai veche, ce o folosesc doar pt asta, pe bancul de lucru si am rupt o bila mica din aluat. Am presarat faina pe fata de masa si am inceput sa intind cu sucitorul o foaie de aluat subtire, aproape rotunda. Foaia trebuie sa fie foarte subtire. Pe o alta tava am pictat grasimea cu pensula, peste care am pus foaia intinsa. Se picteaza foaia si in interior cu grasime. Se pune olingura plina de umplutura in mijloc, dupa care se incepe infasurarea in felul urmator: se ia marginea si se aduce spre mijloc, se preseaza usor in umplutura, dupa care se ia urmatoarea margine si se aduce spre mijloc, repetand pana se aduce toata marginea spre mijloc, dand o forma rotunda. Astfel ies placinte individuale, fara sa riscati sa se usuce marginile cand le taiati. Ungeti din belsug pe deauspra cu grasime si puneti in tava de copt. Repetati operatiunea pana terminati aluat si umplutura. Din cantitatile date ies cca 15 placinte. Se unge cu ou batut pe deasupra sau doar galbenus cu o lingura de lapte si se dau la cuptorul incins pt cca 40 minute la 180 celsius, doar cu focul de jos si mai sus in caz ca va arde cuptorul. Daca nu sunt rumenite suficient aprinde si focul de sus in ultimele 5 minute. Scoateti tava din cuptor si acoperiti cu un servet curat pret de 15 minute.

Daca aveti ocazia sa mergeti pe litoralul Marii Negre sau doar sa faceti o incursiune in Dobrogea nu ratati acese delicioase placinte! Istoria acestei placinte e destul de veche, cu origini in epoca fanariota si se regasesc variante ale acesteia prin Balcani si Turcia. Dar, pana una alta, noi avem marca inregistrata de placinta dobrogeana si am servit si parlamentarilor europeni circa 1000 de placinte! Si pot zice cu mana pe inima ca matusa mea, din Mangalia, a fost una din patiserele ce au oferit aceste delicioase placinte la Strasbourg: blushing: Acum, exista si cateva variante de placinta dobrogeana cu branza dulce de vaci. Gresit! Aceea e doar o placinta cu branza dulce de vaci! In Dobrogea, datorita climatului si reliefului bovinele nu prea au mare trecere, fiind mai des intalnite ovinele si caprinele. Iar tot datorita climatului - mai calduros in general tot timpul anului fata de restul tarii- branza telemea din lapte de oaie are un gust mai iute si este usor mai sarata decat in alte zone. Acum va prezint placinta ce se facea la noi in casa, invatata de la strabunica. Aluatul folosit de mine a fost facut in felul urmator: s-a cernut faina musuroi pe bancul de lucru, dupa care i-am dat forma de vulcan. In scobitura se punepraful de sare si putincate putin apa calduta amestecata cu otetul, cu grija sa nu cada pe o parte si incorporand faina cu o furculita pana cand se poate framanta cu mana. Se framanta in continuare pana cand devine un aluat elastic, ce nu se lipeste de maine si pana cand nu mai cere aproape de loc faina. Lasati bila de aluat sa se odihneasca 30 minute. Faina ramasa pe planseta se cerne din nou intr-un bol si se rezerva. Framantati branza cu furculita si adaugati iaurtul sau smantana cu lapte, dupa caz. Adaugati si lingura de zahar, amestecati pana se dizolva zaharul si adaugati grisul in ploaie. In caz ca vi se pare ca e prea gros amestecul adaugati o lingura doua de lapte pana are consistenta unei smantani. Sunt unele retete ce au ou, dar in cazul de fata grisul este cel ce leaga si inmulteste. Plus ca reduce din saratura/iuteala branzei vechi. Eu am lucrat conform celor facute de mamaia. Am intins o fata de masa mai veche, ce o folosesc doar pt asta, pe bancul de lucru si am rupt o bila mica din aluat. Am presarat faina pe fata de masa si am inceput sa intind cu sucitorul o foaie de aluat subtire, aproape rotunda. Foaia trebuie sa fie foarte subtire. Pe o alta tava am pictat grasimea cu pensula, peste care am pus foaia intinsa. Se picteaza foaia si in interior cu grasime. Se pune olingura plina de umplutura in mijloc, dupa care se incepe infasurarea in felul urmator: se ia marginea si se aduce spre mijloc, se preseaza usor in umplutura, dupa care se ia urmatoarea margine si se aduce spre mijloc, repetand pana se aduce toata marginea spre mijloc, dand o forma rotunda. Astfel ies placinte individuale, fara sa riscati sa se usuce marginile cand le taiati. Ungeti din belsug pe deauspra cu grasime si puneti in tava de copt. Repetati operatiunea pana terminati aluat si umplutura. Din cantitatile date ies cca 15 placinte. Se unge cu ou batut pe deasupra sau doar galbenus cu o lingura de lapte si se dau la cuptorul incins pt cca 40 minute la 180 celsius, doar cu focul de jos si mai sus in caz ca va arde cuptorul. Daca nu sunt rumenite suficient aprinde si focul de sus in ultimele 5 minute. Scoateti tava din cuptor si acoperiti cu un servet curat pret de 15 minute. Se pot servi calde sau reci, alaturi de un iaurt acru sau sana sau cine stie a face si ii place cu braga. Intr-o alta incursiune culinara prin Dobrogea va voi prezenta o alta reteta delicioasa, dar cu un alt fel de a imbraca tava si ce poate fi fiolosit si la aceasta placinta.