Colacul este un fel de paine dospita, avand forma de inel, sau forma rotunda cu diverse ornamente ori impletituri, iar cuvantul colac provine din ebraica unde i se spune challah. Am cautat pe net traditii despre colaci, insa sunt foarte multe, conform fiecarei zone geografice a tarii. Eu o sa detaliez doar cateva, specifice zonei unde am copilarit eu, adica in nordul Olteniei, hotar cu Muntenia. In zona noastra, colacii se pregatesc, in special, in preajma sarbatorilor, de Sfintele Pasti, de Craciun, cand sunt oferiti ca si pomana, pentru pomenirea mortilor. Dar se mai pregatesc si pentru inmormantari, pentru colindatorii care prevestesc nasterea Domnului, sau in traditia moasei, care in ziua de Sfantul Vasile, merge la pruncul botezat, pentru a-l ridica la grinda si a-i ura toate cele bune. Nu voi detalia fiecare traditie in parte pentru ca este mult de spus, se pot citi mai multe aici. Pe vremea cand eram eu copil si faina nu era chiar la indemana oricui, acesti colaci se preparau la brutariile din sat, sau de catre o gospodina mai priceputa. Reteta nu este una speciala, ci o reteta simpla de paine, dar usor dulce, de fapt este ceva intre paine si cozonac. Procedam ca la cozonac si aducem toate ingredientele la temperatura camerei, cu o ora inainte de a incepe prepararea. Cernem faina intr-un vas si dam deoparte cam un sfert din ea. Nu e bine sa o punem pe toata odata, ca nu stim de la inceput cat ne trebuie. Avem doar ideea in functie de ingredientele celelalte. Maruntim drojdia intr-un bol si adaugam 1 lingura de zahar peste ea, apoi le frecam cu ajutorul unei linguri de lemn, pana se lichefiaza. Incalzim usor laptele si il adaugam peste drojdia lichefiata, amestecam bine totul, apoi adaugam o mana de faina si omogenizam. Acoperim bolul si lasam maiaua rezultata la loc caldut, pana isi dubleaza volumul. In faina din vas, facem o adancitura la mijloc unde vom rasturna maiaua. Incalzim apa si diluam in ea sarea si o lingura de zahar, apoi clatim cu ea bolul in care a fost maiaua, sa recuperam toata drojdia si incepem sa turnam cate putina peste maia, amestecand si adunand in acelasi timp si faina de pe margini. Concomitent, adaugam si ulei, dar mai pastram putin si pentru framantatul final. Cand aluatul se ingroasa, il rasturnam pe masa de lucru infainata si il framantam, adaugand treptat faina, pana cand nu se va mai lipi de maini. La final, adaugam, turnand in maini, uleiul pe care l-am oprit si mai framantam pana cand il incorporam in aluat. Punem aluatul inapoi in vas, il acoperim si il lasam la dospit pana cand isi dubleaza volumul, aproximativ 40-45 minute sau chiar o ora, depinde de calitatea drojdiei si a fainii. Eu folosesc faina de tara, macinata proaspat, in general. Apoi vom imparti aluatul in cate parti dorim, in functie de cat de mari vom face colacii. Eu l-am impartit in cinci parti, dar au iesit destul de mari, deci se putea si mai mici. Fiecare parte o mai impartim in functie de cum dorim sa impletim colacii. Eu am impletit in doua, trei si patru, iar un colac, l-am rulat sub forma de melc, iar altuia, i-am atasat aluat in forma de cruce, la interior. Asezam colacii in tava tapetata cu hartie de copt, iar celor sub forma de inel, le asezam la mijloc, in gaura, cate un pahar, pentru a nu permite aluatului sa creasca si spre interior. Ii mai lasam asa pana cand isi mai maresc volumul, 15-20 de minute, dupa care, scoatem paharul si ii ungem cu ou amestecat cu lapte si ii coacem pentru 35 de minute la 180 de grade, sau pana cand se rumenesc frumos. Pentru colacii care se prepara in timpul posturilor, se vor exclude dintre ingrediente laptele si oul. Sper ca am fost explicita si va va placea reteta mea. :)Colacul este un fel de paine dospita, avand forma de inel, sau forma rotunda cu diverse ornamente ori impletituri, iar cuvantul colac provine din ebraica unde i se spune challah. Am cautat pe net traditii despre colaci, insa sunt foarte multe, conform fiecarei zone geografice a tarii. Eu o sa detaliez doar cateva, specifice zonei unde am copilarit eu, adica in nordul Olteniei, hotar cu Muntenia. In zona noastra, colacii se pregatesc, in special, in preajma sarbatorilor, de Sfintele Pasti, de Craciun, cand sunt oferiti ca si pomana, pentru pomenirea mortilor. Dar se mai pregatesc si pentru inmormantari, pentru colindatorii care prevestesc nasterea Domnului, sau in traditia moasei, care in ziua de Sfantul Vasile, merge la pruncul botezat, pentru a-l ridica la grinda si a-i ura toate cele bune. Nu voi detalia fiecare traditie in parte pentru ca este mult de spus, se pot citi mai multe aici. Pe vremea cand eram eu copil si faina nu era chiar la indemana oricui, acesti colaci se preparau la brutariile din sat, sau de catre o gospodina mai priceputa. Reteta nu este una speciala, ci o reteta simpla de paine, dar usor dulce, de fapt este ceva intre paine si cozonac. Procedam ca la cozonac si aducem toate ingredientele la temperatura camerei, cu o ora inainte de a incepe prepararea. Cernem faina intr-un vas si dam deoparte cam un sfert din ea. Nu e bine sa o punem pe toata odata, ca nu stim de la inceput cat ne trebuie. Avem doar ideea in functie de ingredientele celelalte. Maruntim drojdia intr-un bol si adaugam 1 lingura de zahar peste ea, apoi le frecam cu ajutorul unei linguri de lemn, pana se lichefiaza. Incalzim usor laptele si il adaugam peste drojdia lichefiata, amestecam bine totul, apoi adaugam o mana de faina si omogenizam. Acoperim bolul si lasam maiaua rezultata la loc caldut, pana isi dubleaza volumul. In faina din vas, facem o adancitura la mijloc unde vom rasturna maiaua. Incalzim apa si diluam in ea sarea si o lingura de zahar, apoi clatim cu ea bolul in care a fost maiaua, sa recuperam toata drojdia si incepem sa turnam cate putina peste maia, amestecand si adunand in acelasi timp si faina de pe margini. Concomitent, adaugam si ulei, dar mai pastram putin si pentru framantatul final. Cand aluatul se ingroasa, il rasturnam pe masa de lucru infainata si il framantam, adaugand treptat faina, pana cand nu se va mai lipi de maini. La final, adaugam, turnand in maini, uleiul pe care l-am oprit si mai framantam pana cand il incorporam in aluat. Punem aluatul inapoi in vas, il acoperim si il lasam la dospit pana cand isi dubleaza volumul, aproximativ 40-45 minute sau chiar o ora, depinde de calitatea drojdiei si a fainii. Eu folosesc faina de tara, macinata proaspat, in general. Apoi vom imparti aluatul in cate parti dorim, in functie de cat de mari vom face colacii. Eu l-am impartit in cinci parti, dar au iesit destul de mari, deci se putea si mai mici. Fiecare parte o mai impartim in functie de cum dorim sa impletim colacii. Eu am impletit in doua, trei si patru, iar un colac, l-am rulat sub forma de melc, iar altuia, i-am atasat aluat in forma de cruce, la interior. Asezam colacii in tava tapetata cu hartie de copt, iar celor sub forma de inel, le asezam la mijloc, in gaura, cate un pahar, pentru a nu permite aluatului sa creasca si spre interior. Ii mai lasam asa pana cand isi mai maresc volumul, 15-20 de minute, dupa care, scoatem paharul si ii ungem cu ou amestecat cu lapte si ii coacem pentru 35 de minute la 180 de grade, sau pana cand se rumenesc frumos. Pentru colacii care se prepara in timpul posturilor, se vor exclude dintre ingrediente laptele si oul. Sper ca am fost explicita si va va placea reteta mea. :)