Fratele Moise Velescu – Oastea Domnului, Adunarea De Comemorare a Pr Iosif Trifa, Sibiu, Feb 2005 ”Să îngenunchem cu toţii lângă această jertfă, purtând veşnic în sufletele noastre dragostea pentru părintele nostru sufletesc (I Cor.
Dintre cele şapte operaţii ale Părintelui Iosif, ultimele două, făcute în 1937, nu s-au mai închis. Până la moartea sa, cei doi fraţi, Popovici şi Opriş, care lucrau la administraţia şi librăria Oastei, îngrijeau zilnic de pansarea
Va fi odată-o pace pe veci netulburată, va creşte-odată grâul ca cedri din Liban, va fi odată-o turmă din lumea asta toată şi miei n-o să aibă de-atunci nici un duşman. Iubirea o să aibă o Patrie Slăvită în care Adevărul, doar el
Timp de mai bine de patruzeci de ani, Oastea Domnului a fost marginalizată, persecutată şi considerată de regimul necredinţei, şi nu numai de acesta, secta cea mai periculoasă, una din piedicile de necontestat „în formarea conştiinţei
Faptul că unitatea şi legătura frăţească din Oastea Domnului depind şi de modul în care fiecare dintre noi reuşim să ne purtăm sarcinile unii altora (cf. Galateni 6, 2), ni-l arată şi următoarea întâmplare relatată de unul din
Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos. 1 Corinteni 4, 15 Atunci când alegea să plece din satul natal Certege, părintele Iosif
Rezumat al vieţii şi activităţii Părintelui Iosif Trifa – întemeietorul Oastei Domnului Din manuscrisul „Fericiţii noştri înaintaşi” de Traian DorzRezumat al vieţii şi activităţii Părintelui Iosif Trifa – întemeietorul Oastei
Fãrã lacrimi nu-i cântare dulce şi frumoasã cãci cântarea fãrã lacrimi, duhul rece-l lasã ci cântarea fãrã lacrimi e numai din gurã numai lacrima, cântãrii-i poate da cãldurã. Fãrã luptã nu-i cununã veşnicã şi bunã cãci
„Părintele Iosif spune că Oastea Domnului este un copac mare, extraordinar de mare, pentru că ramurile sale se-ntind până la marginile pământului. Şi acest copac mare leagănă mii de pui duhovniceşti. Şi iată că ne bucurăm aici
Copilul nu trebuie să fie răsfăţat niciodată. Dacă nu are nici minte şi dacă nu are nici teamă de nimeni şi de nimic, copilul face adeseori lucruri care oricând pot să sfârşească rău… Am văzut astfel de copii întrecuţi, care se
Pe cărări bătătorite şi cu inimi de dor pline Vin şi astăzi în Dumbravă, fraţi, surori să se închine. Februarie e luna, când sfârşit-ai alergarea Şi-ai plecat „mai lângă Domnul“, Cel care ţi-a fost Iubirea. Ai lăsat în urmă
Zis-a Domnul pilda aceasta: „Doi oameni au intrat în biserică să se roage – unul fariseu şi altul vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga întru sine: «Doamne, mulţumescu-Ţi că nu sunt ca ceilalţi oameni: jefuitori, nedrepţi
Când suntem în biserica şi în adunarea Domnului Dumnezeu, noi stăm în faţa Lui şi în Casa Lui, unde auzim Cuvântul Lui cel Sfânt. Oare cum te întorci tu de acolo? Tot aşa gol şi fără folos, cum te-ai şi dus de ani şi ani – sau
Predică la Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a Vameşului şi a Fariseului) Evanghelia de la Luca 18,10-14 10 Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş. 11 Fariseul, stând, aşa se ruga în sine:
CUVÂNTUL PĂRINTELUI ARH. SCRIBAN rostit la încheierea adunării ostaşilor din ziua de Sf. Ilie[1] Pe lângă cele spuse la început, acuma vă voi spune ceva din lucrurile de gospodărie. Viaţa ostaşului trebuie să fie întocmită
Unul îşi spunea virtuţile; celălalt, mai în urma templului, păcatele. Unul vrednicia, celălalt nevrednicia. Ar fi bune virtuţile fariseului. Vameşul nu le avea, dar în lipsa lor avea smerenia. Rele erau faptele vameşului, dar, pentru
(Lc. 18, 10-14) Spun unii ca, cata vreme fariseul, intr-un anume fel, ii osandeste si zugraveste pe oameni ca rapitori, nedrepti si curvari, inca nu se poate cunoaste starea lui duhovniceasca. Şi ca atunci cand il osandeste pe vames, se cunoaste cu
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri înalte despre sine, ci zice ca
În spaţiul public, bârfa propriu-zisă apare doar dacă sunt îndeplinite nişte condiţii cadru: să fie în lipsa celui bârfit. În grădina Edenului, aşa s-a întâmplat. Cei trei au crezut că, dacă Dumnezeu nu Se vede, nici nu există
Eşti vameş sau eşti fariseu,Când stai la rugăciune,Când te-ntâlneşti cu Dumnezeu,Ce ştii mai mult a-I spune? Stai în genunchi, plângând mereu,Sau trufaş în picioare,Eşti vameş sau eşti fariseu,Cu cin’ te-asemeni oare? Eşti
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula „Strălucit-a harul Tău, Doamne, strălucit-a lumina sufletelor noastre. Iată vremea bineprimită, iată vremea pocăinţei! Să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu hainele luminii
Nu de mult s-a ținut pe aici un examen cu tineri de la sate. Era vorba să fie primiţi în o şcoală. La examen între altele i-au întrebat şi rugăciuni şi ceva din învăţăturile de credință. Ceea ce au aflat ceice au fost de
Ferice este ziua când lacătul şi zăvorul de la uşa unei inimi au căzut la pământ şi Domnul a trecut pragul în casa unui suflet: „…voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine“ (Apoc. 3, 20). El vine să rămână acolo pentru
10. Doamne Iisuse, noi de dragul Tău am învăţat frumuseţea şi am gustat dulceaţa cântării. Slavă Ţie, Iisuse, de dragul Căruia am cântat tot ce am ştiut mai frumos şi mai mişcător… cu o inimă care a dorit neîncetat să-Ţi
În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Din toată inima spunem: Slăvit să fie Domnul! Am citit cu câtva timp în urmă un articol scris de fratele Traian Dorz despre adunarea Oastei Domnului care a avut loc în 12 septembrie
Pe marele vestitor al Evangheliei, care, în perioada interbelică, cu glasul său dumnezeiesc a chemat la pocăinţă acest popor şi, ca un nou Moise, din Egiptul păcatului ne-ai scos, astăzi cu multă recunoştinţă, cu o lacrimă şi o
Iubirea-i inima credinţei, iubirea-i miezul ei divin; fără iubire, nu-i credinţa decât un jug, un rug şi-un chin. Iubire din Hristos, fă-mi tot ce am frumos, fă-mi orice rug şi jug, şi chin un colţ de rai divin! Iubirea-i aripa
„Nu pot să nu-mi aduc aminte de cuvintele fratelui Traian care spunea aşa: Când vorbeşti cu cineva vorbeşte ca pentru ultima dată. De aceea am ales să citesc acest cuvânt pe care Domnul Iisus îl spunea ucenicilor Săi înainte de
Cuvântul 13 / Pentru ca să suferim ispitele cu mulţumită şi fără tulburare […] Aşa este şi la ispite: de le va suferi cineva cu răbdare şi smerenie, le trece fără stricăciune, iar de se vor împotrivi şi turbura, găsind pricină
Hristos a înviat, fraţilor şi surorilor! În cele 15 minute, poate voi reuşi şi eu să vă spun câteva îndemnuri. Fraţii ştiu – şi noi ştim cu toţii – nu facem o impresie de predici rare, de învăţături, pentru că nu suntem aici
1. Trebuie să i se aducă neîncetat aminte oricăruia dintre oameni despre marele şi unicul lucru fără de care nu se poate face mărturisirea Adevărului – sau n ar trebui să se poată face niciodată şi nicăieri. Anume conştiinţa.
a fratelui Popa Petru (Batiz) de la o sfârşitul unei adunări – înainte de 1983 (…) În această binecuvântată zi, stând în faţa Ta un număr aşa de frumos de suflete dornice după Tine şi după Cuvântul Tău, acum, la sfârşitul
Când trebuie o jertfă, – eu mă gândesc la Tine, iubirea mea cerească, frumos şi drag copil, şi simt că Tu eşti preţul izbânzilor divine şi-aştept să vină-altarul, să-l văd cerându-ţi-l! Când gloatele sărmane tânjesc spre
Acum despre suferinţa şi jertfa pentru Hristos, despre aceasta nu se poate vorbi până când nu am trecut întâi prin taina morţii şi învierii faţă de păcat, până după ce am primit marele har al iertării, apoi vine marea, minunata şi
Vorbirea fratelui Ioan Opriş (Batiz) la nunta din Hunedoara – 26 iulie 1981 „Cine zice că este al lui Iisus trebuie să trăiască şi el cum a trăit Iisus” (I In 2, 6). „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva
Orice lucru își are valoarea lui însuși. Leul, dacă a fost leu în viață, rămâne leu și în moarte, pe veci. Dar dacă puiul lui este o mâță, mai bine ar fi să tacă, să nu se mai laude și să nu mai spună nimănui că este fiul
Noi ştim o Jertfă, – Jertfa Crucii, ştim un Mântuitor – Iisus, şi ştim o Cale – Adevărul, şi-o Viaţă – cea fără apus. Prin Jertfa Crucii, pe Golgota, din iad, Iisus ne-a mântuit, în Adevăr umblând, – Viaţa cea fără
Dragostea faţă de Dumnezeu este dragostea cea mai dintâi, şi porunca cea mai dintâi, şi datoria cea mai dintâi. Nici una nu este mai înainte de ea, nici mai mare decât ea, nici mai sfântă decât aceasta (Mt 22, 36-40). Dar pe Dumnezeu
Cuvântul 11 / Să tăiem patimile degrabă până nu ne obişnuim cu ele […] Cu adevărat va veni vremea să căutăm un ceas al vremii acesteia şi să nu-l găsim. Oare câţi doresc să asculte cuvântul lui Dumnezeu şi nu se învrednicesc?
Vorbirea fratelui Traian Dorz la nunta de la Poienile Izei – 28 septembrie 1980 Dumnezeu a pregătit omului un ajutor potrivit trebuinţelor lui, un ajutor binecuvântat, de care nu le-a lipsit şi vrea El să nu le lipsească pe nici unele dintre
Vorbirea fratelui Popa Petru (Săucani) la botezul de la Ogeşti – decembrie 1980 „…Dumnezeu le-a zis: «Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul»” (Fac 2, 28). „Femeii i-a zis: «Voi mări foarte mult suferinţa şi
Fascinantul capitol 11 al Epistolei scrisă romanilor de Sfântul Apostol Pavel ascunde în altoirea măslinului filantropia lui Dumnezeu prin care toţi oamenii sunt chemaţi la mântuire, dar şi con- ştiinţa miluirii neamurilor, pe fondul
Vorbirea fratelui Traian Dorz la adunarea de botez din Ogeşti – decembrie 1980 În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Se cuvine, într-adevăr, aşa cum de multe ori s-a spus în cuvintele rostite în seara asta aici, să aducem
@ by 2review.ro
Termeni si conditii | Contact | Sitemap
Acasa | Retete | Articole | Stiri | Filme | Jocuri | Religie | Sitemap | Cuprins
2review - Impresii si pareri 2review - Impresii si pareri
