Calea despre care vorbim[1] cauta calatori. Trei feluri de oameni uraste Ea: pe cei care nu merg inainte, pe cei care se intorc inapoi, pe cei ce ratacesc. Pe oameni de felul acesta ne interzice Dumnezeu sa-i urmam si sa-i rabdam in randurile noastre! Cu totii mergem; unii insa merg mai incet, iar altii mai []Calea despre care vorbim[1] cauta calatori. Trei feluri de oameni uraste Ea: pe cei care nu merg inainte, pe cei care se intorc inapoi, pe cei ce ratacesc. Pe oameni de felul acesta ne interzice Dumnezeu sa-i urmam si sa-i rabdam in randurile noastre! Cu totii mergem; unii insa merg mai incet, iar altii mai repede. Trebuie sa stimulam mersul celor ce stau fara miscare, sa chemam pe cei ce se intorc inapoi sa aducem la calea cea buna pe aceia care ratacesc, sa indemnam pe cei ce merg prea incet si sa urmam pe cei mai agili. Cel ce nu merge inainte, sta pe cale; cel ce renunta la ceea ce era mai bun pentru a lua ce e mai rau se intoarce inapoi; cel ce leapada credinta rataceste de la drumul cel bun. Sa nu luam seama decat la cei ce merg, fie ca merg incet, fie ca merg repede. Care este acela care nu merge inainte? Cel care crede sa poseda deja intelepciunea, cel ce-si spune in el insusi: Sunt bine asa cum sunt si nu-mi plec ochii la cel ce vorbeste in acest fel: Uitand ceea ce este inapoia mea si inaintand spre ce-mi este inainte, fara incetare alerg spre capatul drumului spre a obtine biruinta la care Dumnezeu ne cheama prin Iisus Hristos (Flp 3, 13). El merge inainte, el alearga; nu sta, nu se uita inapoi. Se putea insela oare el, care ne-a aratat calea si ne-a invatat sa o urmam impreuna cu el? Ne cheama sa urmam repeziciunea lui atunci cand ne spune: Fiti urmatorii...