Mântuirea sufletului nostru nu este o joacă!
Un lucru trebuie, aceasta porunca a lui Hristos este valabila pentru noi toti, incat grija fata de nevoile noastre de trai sa fie atat cat e necesar si sa avem toti preocuparea cum sa ne facem placuti lui Dumnezeu, cum sa ajungem la mantuirea sufletului nostru nemuritor. Toata grija noastra trebuie sa fie cum sa []Un lucru trebuie, aceasta porunca a lui Hristos este valabila pentru noi toti, incat grija fata de nevoile noastre de trai sa fie atat cat e necesar si sa avem toti preocuparea cum sa ne facem placuti lui Dumnezeu, cum sa ajungem la mantuirea sufletului nostru nemuritor.
Toata grija noastra trebuie sa fie cum sa ne curatim sufletul, cum sa il modelam dupa voia lui Dumnezeu, cum sa facem sa nu intram in iad. Mantuirea sufletului nostru nu este o joaca. Nu ne putem juca cu sufletul nemuritor. Suntem muritori cu trupul si suntem in trecere pe pamant, intr-o zi vom pleca la cele vesnice, la Dumnezeu. Cand nu avem mangaiere dumnezeiasca, sufletul nostru nu isi gaseste odihna in nici un fel, caci lucrurile materiale sunt straine de firea lui. Prin urmare, cand sufletul omului se obisnuieste cu cele ale lui Dumnezeu, prin rugaciune si viata virtuoasa, atunci simte multumire si siguranta, Il simte pe Dumnezeu inlauntrul sau. De aceea trebuie sa ne ingrijim incontinuu sa curatim trupul nostru, sa izbavim cunostinta noastra de legaturile nevazute ale pacatelor si atunci, cu harul lui Dumnezeu, vom reusi lucrul care trebuie.
Parintele Efrem Athonitul, Despre credinta si mantuire, Editura Bunavestire, Galati, 2003, p. 19sursa: ortodox.md
Toata grija noastra trebuie sa fie cum sa ne curatim sufletul, cum sa il modelam dupa voia lui Dumnezeu, cum sa facem sa nu intram in iad. Mantuirea sufletului nostru nu este o joaca. Nu ne putem juca cu sufletul nemuritor. Suntem muritori cu trupul si suntem in trecere pe pamant, intr-o zi vom pleca la cele vesnice, la Dumnezeu. Cand nu avem mangaiere dumnezeiasca, sufletul nostru nu isi gaseste odihna in nici un fel, caci lucrurile materiale sunt straine de firea lui. Prin urmare, cand sufletul omului se obisnuieste cu cele ale lui Dumnezeu, prin rugaciune si viata virtuoasa, atunci simte multumire si siguranta, Il simte pe Dumnezeu inlauntrul sau. De aceea trebuie sa ne ingrijim incontinuu sa curatim trupul nostru, sa izbavim cunostinta noastra de legaturile nevazute ale pacatelor si atunci, cu harul lui Dumnezeu, vom reusi lucrul care trebuie.
Parintele Efrem Athonitul, Despre credinta si mantuire, Editura Bunavestire, Galati, 2003, p. 19sursa: ortodox.md
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului