La Inaltarea Domului, se face iarasi, toata tara, praznic de amintire si de rugaciune pentru odihna celor morti in razboi. Un lucru cuminte si crestinesc a facut statul nostru cand a pus acest praznic, pentru ca scumpii nostri morti in razboi sunt mortii invierii noastre nationale. Prin suferintele, patimile si moartea lor, noi am inviat []La Inaltarea Domului, se face iarasi, toata tara, praznic de amintire si de rugaciune pentru odihna celor morti in razboi. Un lucru cuminte si crestinesc a facut statul nostru cand a pus acest praznic, pentru ca scumpii nostri morti in razboi sunt mortii invierii noastre nationale. Prin suferintele, patimile si moartea lor, noi am inviat ca natiune. Scumpii nostri cari dorm azi cei mai multi in pamant strain nu sunt numai mortii mamelor, tatilor, ai vaduvelor si orfanilor, ci ei sunt mortii nostri, ai tuturora, ai neamului nostru, si trebuie in tot chipul sa ne aratam recunostinta fata de ei jertfa lor. Un astfel de semn al recunostintei noastre este si ziua amintirii si praznuirii lor. Dar cu o zi de praznic si de rugaciune pentru ei intr-un an, inca nu ne-am implinit toata datoria fata de jertfa lor. Sa nu uitam ca langa crucile Golgotei noastre nationale plang Mariile si Magdalenele, plang vaduvele si orfanii care si-au pierdut pe scumpii lor pentru invierea noastra nationala. fata de acesti vii ai mortilor nostri trebuie sa ne facem toata datoria si noi, si statul nostru.

Razboiul a lasat 350 [de] mii de orfani si alte sute de mii de vaduve si invalizi. Orfelinatele din tara abia pot intretine 35 [de] mii de orfani; ceilalti traiesc din ajutorul care este un picur in marea scumpetei de azi (si de multe ori nici acest picur nu-l primesc regulat si...