Fiule, dă-mi inima ta! – Prov. 23, 26 –
Cand Domnul iti spune: Fiule, da-mi i nima ta!, El iti cere intreaga inima si intreaga faptura ta. Zacheu a primit o mantuire deplina fiindca a predat tot. Numai atunci castigam tot, cand predam tot. Trebuie sa-I pre dam Domnului, fara rezerve, intreaga inima noastra, ca El sin gur sa fie stapan intr-insa.
Intr-o tara nu pot fi doi conducatori, doi regi, si nici intr-o casa nu pot porunci mai multi stapani. Tot asa, nici in inima noas tra nu pot fi doi sau mai multi stapani. Caci nimeni nu poate sluji la doi domni. Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona (Matei 6, 24).
Un om a cercetat odata pe un prieten al sau care locuia intr-o frumoasa casa la oras. In frumoasa casa locuiesti! Dar ce-i cu ferestrele acelea de sunt astupate? Apoi, ras punse prietenul sau, proprietarul si-a rezervat pentru el niste odai in care si-a strans mobila si in care nu intra nimeni. Cand le va deschide, desigur ca vor fi pline de paianjeni si alte feluri de ganganii.
Iata, intocmai asa face omul si cu inima lui. Ii preda si vrea sa-I predea Domnului o parte din ea, pastrand, in acelasi timp, o rezer va a catorva unghere si odaite ascunse, unde lumina nu poate patrunde si unde pacatul se poate ascunde in voie. Aici sarpele cel viclean isi depune ouale din care in curand...