Duminica Tuturor Sfinţilor
Pr. Constantin Necula Adunarea Sfintilor Tai, unita fiind ie prin dragoste, cu bucurie dantuieste hora cea nesfarsita Indata dupa praznuirea Rusaliilor, Biserica Rodul Rusaliilor isi praznuieste osatura duhov niceasca, talpa de eroism care o tine inaintea lui Dumnezeu. Caci se face astazi praznuire de toti Sfintii, Duminica aceasta fiind, daca vreti, ziua de nume []Pr. Constantin NeculaAdunarea Sfintilor Tai, unita fiind ie prin dragoste, cu bucurie dantuieste hora cea nesfarsitaIndata dupa praznuirea Rusaliilor, Biserica Rodul Rusaliilor isi praznuieste osatura duhov niceasca, talpa de eroism care o tine inaintea lui Dumnezeu. Caci se face astazi praznuire de toti Sfintii, Duminica aceasta fiind, daca vreti, ziua de nume a fiecaruia din noi si, totodata, praznuirea sina xa rului intreg.
Ei sunt rodul dragostei care sminteste, cum ar spune Parintele Savatie Bastovoi ( Dragostea care sminteste , Ed. Marineasa, Timisoara, 2003), acea dragoste care se implineste in porunca data de Hristos, norma duhovniceasca, invatatura deplina: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau, iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti. Dupa cum cantarea Praznicului spune: Tu pe noi, cei ce eram vrajmasi, ne-ai iubit foarte; Tu, prin smerire neobisnuita, Te-ai pogorat pe pamant, Indurate Mantuitorule, nerusinandu-Te de ocara netrebniciei noastre; si, ramanand in inaltimea slavei Tale celei preacurate, ne-ai asezat in slava, pe noi, cei ce mai inainte eram nebagati in seama (Cantarea a 4-a, 2). Asa se vadeste dintru inceput ca funda mentul cinstirii Sfintilor nu-i altul decat cinstirea cu dumnezeiasca intrupare a trupului nostru omenesc, muritor si pacatos, reasezat in slava prin . si ico nomia lucrarii dumnezeiesti. Acea lucrare care din tarana mortii, iarasi fiind ziditi, firea cea omeneasca, cea cazuta, prin Invierea Sa, Hristos iarasi o face neimbatranitoare, icoana impa rateasca, stralucind de lumina nestri caciunii (Cantarea 5, II si III).
Aceasta stralucire de lumina necreata, transferata pe seama lucrarii Fiului, in Duhul, umple vistieria Bisericii cu aurul credintei si cu acela al nadejdii in deplinatate, al nadejdii bucu roase.
Izvorul vazut al curgerii Duhului Sfant se fac a fi Apostolii si de la ei, ceea ce teologia va numi succesiune apostolica, ceilalti toti, cei praznuiti astazi: cuvantatori duhovnicesti, organe ale Duhului, facandu-se prin credinta ucenicii Mantuitorului, s-au risipit pana la marginile pamantului, semanand, cu dreapta credinta, cinstita propovaduire; din care au rasarit, prin dumnezeiasca lucrare si prin har, ostile mucenicilor, care au purtat chipul Cinstitelor Patimi, prin multele feluri de zdrobiri, de loviri si de arderi cu foc, () (Stihira I, a Tuturor Sfintilor). Ca jertfirea lor a avut nu numai o roada vazuta umplerea Bisericii de martiri, largirea iconografiei sau a sinaxarului este de la sine inteles. De aceea zice cantarea Vecerniei: Dumnezeiasca ceata a mucenicilor, temelia Bisericii, implinirea Evangheliei, voi, cu fapta, ati plinit cuvintele Mantuitorului. Ca prin voi s-au inchis portile iadului deschise asupra Bisericii; varsarea sangelui vostru a inecat jertfele idolesti; junghierea voastra a rodit turma credinciosilor; pe ingeri i-ati uimit si stati, purtand cununi, inaintea lui Dumnezeu (Slava Stihirilor, gls. 6). De aceea, in sine, praznuirea se vadeste a cuprinde lumea creata si necreata in toate straturile existentei sale. i ravna duhovniceasca a sfintilor a constituit...
Ei sunt rodul dragostei care sminteste, cum ar spune Parintele Savatie Bastovoi ( Dragostea care sminteste , Ed. Marineasa, Timisoara, 2003), acea dragoste care se implineste in porunca data de Hristos, norma duhovniceasca, invatatura deplina: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau, iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti. Dupa cum cantarea Praznicului spune: Tu pe noi, cei ce eram vrajmasi, ne-ai iubit foarte; Tu, prin smerire neobisnuita, Te-ai pogorat pe pamant, Indurate Mantuitorule, nerusinandu-Te de ocara netrebniciei noastre; si, ramanand in inaltimea slavei Tale celei preacurate, ne-ai asezat in slava, pe noi, cei ce mai inainte eram nebagati in seama (Cantarea a 4-a, 2). Asa se vadeste dintru inceput ca funda mentul cinstirii Sfintilor nu-i altul decat cinstirea cu dumnezeiasca intrupare a trupului nostru omenesc, muritor si pacatos, reasezat in slava prin . si ico nomia lucrarii dumnezeiesti. Acea lucrare care din tarana mortii, iarasi fiind ziditi, firea cea omeneasca, cea cazuta, prin Invierea Sa, Hristos iarasi o face neimbatranitoare, icoana impa rateasca, stralucind de lumina nestri caciunii (Cantarea 5, II si III).
Aceasta stralucire de lumina necreata, transferata pe seama lucrarii Fiului, in Duhul, umple vistieria Bisericii cu aurul credintei si cu acela al nadejdii in deplinatate, al nadejdii bucu roase.
Izvorul vazut al curgerii Duhului Sfant se fac a fi Apostolii si de la ei, ceea ce teologia va numi succesiune apostolica, ceilalti toti, cei praznuiti astazi: cuvantatori duhovnicesti, organe ale Duhului, facandu-se prin credinta ucenicii Mantuitorului, s-au risipit pana la marginile pamantului, semanand, cu dreapta credinta, cinstita propovaduire; din care au rasarit, prin dumnezeiasca lucrare si prin har, ostile mucenicilor, care au purtat chipul Cinstitelor Patimi, prin multele feluri de zdrobiri, de loviri si de arderi cu foc, () (Stihira I, a Tuturor Sfintilor). Ca jertfirea lor a avut nu numai o roada vazuta umplerea Bisericii de martiri, largirea iconografiei sau a sinaxarului este de la sine inteles. De aceea zice cantarea Vecerniei: Dumnezeiasca ceata a mucenicilor, temelia Bisericii, implinirea Evangheliei, voi, cu fapta, ati plinit cuvintele Mantuitorului. Ca prin voi s-au inchis portile iadului deschise asupra Bisericii; varsarea sangelui vostru a inecat jertfele idolesti; junghierea voastra a rodit turma credinciosilor; pe ingeri i-ati uimit si stati, purtand cununi, inaintea lui Dumnezeu (Slava Stihirilor, gls. 6). De aceea, in sine, praznuirea se vadeste a cuprinde lumea creata si necreata in toate straturile existentei sale. i ravna duhovniceasca a sfintilor a constituit...
