S-a întâmplat în 1 septembrie 1862
S-a intamplat in 1 septembrie 1862 was first posted on septembrie 1, 2020 at 1:08 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 1 septembrie 1862: S-a nascut chimistul Lazar Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne in Romania; cercetari in domeniul chimiei si tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poarta numele, de rafinare selectiva a fractiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifica a diferitelor clase de hidrocarburi in bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima data in lume la rafinaria Vega din Ploiesti, fiind adoptat, ulterior, si de alte tari). Fiu al strungarului Saie Edeleanu, Lazar Edeleanu s-a nascut la Bucuresti, la 1 septembrie 1862. Nu dupa mult timp, familia sa se muta la Focsani unde tanarul Lazar urmeaza cursurile scolii primare. La varsta de 12 ani este trimis la Bucuresti pentru a-si imbunatati aptitudinile aratate in domeniul stiintific. Astfel ajunge la liceul Sf. Sava . Financiar ii este greu sa supravietuiasca vietii in capitala si din acest motiv face meditatii. Nu-si permite o chirie medie si traieste intr-un subsol. Obtine diploma de bacalaureat in 1882, dupa care, timp de un an munceste mai mult de 8 ore pe zi cu dorinta de a strange bani pentru a putea continua studiile la nivel universitar. Reuseste astfel sa plece in Germania, la Berlin, pentru a studia chimia. Isi da doctoratul in anul 1887 cu lucrarea Asupra unor derivati ai acizilor fenilmetacrilici si fenilizobutirici . In timpul cercetarii si redactarii acestei lucrari, descopera fenilizopropilamina, cunoscuta in medicina sub numele de benzedrina, cu o importanta actiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai tarziu in anii 1920. Dupa doctorat, pleaca la Londra unde lucreaza la Royal Artilery College ca sef de lucrari. Alaturi de chimistii Ch.
F. Cross si E.
J. Bevan, face cercetari in vederea obtinerii unui tip de matase artificiala neinflamabila, iar cu R. Meldola lucreaza la obtinerea unor coloranti pe baza de oxazina.
Se reintoarce in tara si devine asistent si apoi sef de lucrari la catedra de chimie organica a Facultatii de Stiinte din Bucuresti. In 1897 ajunge director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar in 1906 seful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic dar si director al rafinariei Vega. In 1907 face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la Bucuresti, publicand alaturi de Ion Tanasescu monografia Studiul...