S-a întâmplat în 15 martie 1940
S-a intamplat in 15 martie 1940 . A murit Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof si publicist; unul dintre principalii reprezentanti ai trairismului , curent de gandire filosofica romaneasca interbelica.
Nae Ionescu s-a nascut la Braila pe data de 4 iunie 1890 (pe stil vechi). Urmeaza studiile primare, gimnaziale si liceale in orasul natal. In timpul liceului, se apropie de cercul socialist si il cunoaste pe Panait Istrati. Este exmatriculat din liceul Nicolae Balcescu din Braila in ultimul an de studiu, se spune ca pentru republicanism national. Termina studiile liceale la alt liceu. Isi continua studiile la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, ale carei cursuri le incheie in 1912, cu specializare in filosofie. In anul 1912, este numit profesor la Liceul Matei Basarab din Bucuresti. Dupa o vreme in care colaboreaza la Studii filosofice sau la Noua Revista Romana, pleaca in Germania, la G ttingen, in vederea desavarsirii studiilor. Aici il prinde Primul Razboi Mondial. Revine in Romania si isi satisface stagiul militar la Braila. Pe 25 noiembrie 1915 se casatoreste cu Elena Margareta Fotino. In ianuarie 1916 pleaca in Germania, impreuna cu sotia, pentru continuarea studiilor. Intrarea Romaniei in razboi, in luna august 1916, il surprinde acolo. Este inchis in lagarul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde va fi eliberat in august 1917. Primul sau fiu, Radu, se naste in lagar, la inceputul anului 1917. Al doilea fiu, Razvan, i se naste in luna iunie a anului 1918. In anul 1919 isi sustine doctoratul in filosofie la Universitatea din M nchen, cu profesorul B umker, cu teza: Die Logistik als Versuch einer neuen Begr ndung der Mathematik (Logistica ca o noua incercare de definire a matematicii). Revine in tara in 1919 dedicandu-se carierei didactice si jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face sa fie de mai multe ori arestat si inchis. Bolnav de inima, moare la 15 martie 1940, in vila sa de la Baneasa, in prezenta Cellei Delavrancea. Este cunoscut si pentru legaturile sale romantice cu cateva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (sotia muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa si pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legata de doua cladiri istorice existente si azi, amintite de catre elevii sai in memoriile lor: vila Marucai Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul George Enescu de la Cumpatu) si Vila de la Baneasa (azi sediul unei societatii comerciale de pe Str. Ion-Ionescu de la Brad din Bucuresti). Despre cea de a doua cladire se spune ca ar fi primit-o in dar de la Nicolae Malaxa. Dupa moartea lui N. Ionescu in 1940, vila de la Baneasa a servit ca resedinta Maresalului Ion Antonescu. Revenit in tara in 1919, este pentru scurta vreme profesor, apoi director la Liceul militar Manastirea Dealu pentru ca, in acelasi an, sa fie numit asistent la catedra de Logica si Teoria cunoasterii a profesorului Constantin Radulescu-Motru. Nae Ionescu isi inaugureaza activitatea universitara cu lectia Functiunea epistemologica a iubirii. Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Tutea, Jeni Acterian, Mircea Vulcanescu, Constantin Floru etc. Intre 1911-1916, in calitate de colaborator si apoi de redactor la Noua Revista Romana, condusa de Constantin Radulescu-Motru, publica mai multe articole si cronici. In perioada 1919-1925, colaboreaza cu numeroase articole la revista Ideea europeana (director: Constantin Radulescu Motru), alaturi de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gusti, Stefan Nenitescu, Emanoil Bucuta, Cora Irineu, Mircea Florian. In 1922, publica in Gazeta Matematica studiul Comentarii la...