Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Iubitii mei, Sfintii Bisericii sunt fiii si fiicele a diverse popoare, fiind foarte diferiti ca varsta si ocupatii si la fel si la nivelul virtutilor pe care le-au lucrat, iar Sfantul Dimitrie, Marele Mucenic, pe care il pomenim astazi, e grec de neam si s-a nascut in cetatea Solun sau []Pr. Dr. Dorin Octavian PiciorusIubitii mei,Sfintii Bisericii sunt fiii si fiicele a diverse popoare, fiind foarte diferiti ca varsta si ocupatii si la fel si la nivelul virtutilor pe care le-au lucrat, iar Sfantul Dimitrie, Marele Mucenic, pe care il pomenim astazi, e grec de neam si s-a nascut in cetatea Solun sau Tessalonicul de astazi.

Un Sfant grec, pentru o intreaga lume! Cum, tot la fel, avem Sfinti asiatici, africani, europeni, americanipentru o intreaga lume, pentru ca atunci cand ii pomenim, intr-o anume zi, in ziua lor de pomenire, ei sunt pomeniti la nivel ecumenic, la nivelul intregii Ortodoxii.

Si asta ne invata (cum spuneam si altadata) sa ne iubim unii pe altii, dincolo de etnie, limba, culoarea pielii sau mentalitate, pentru ca Imparatia lui Dumnezeu e formata din Sfintii intregii lumi, din Sfinti din diverse parti ale lumii si nu doar dintr-o etnie. Insa, pentru ca sa ne iubim, mai intai de toate, nu trebuie sa fim refractari la faptul de a ne cunoaste. De a ne cunoaste unitatea si diversitatea in acelasi timp, adica pe cele care ne sunt comune cat si pe cele in care suntem diferiti unii fata de altii.

Sfantul Dimitrie, Parintele nostru, pomenit astazi, s-a nascut intr-o familie ortodoxadar in timpul unei prigoane impotriva Bisericii. Parintii sai, in taina, erau credinciosi, aveau Icoana Domnului si pe cea a Maicii Sale in casa lor si aprindeau in fata lor candela si tamaiau. Insa nu aveau copiiSi Dimitrie se naste ca un raspuns sfant, din partea lui Dumnezeu, la rugaciunile parintilor sai. Fapt care i-a umplut de o mare bucurie, pentru care au facut un mare ospat, o mare petrecere.

Nasterea e un moment de bucurie, daca astepti copilul, daca il iubesti, daca patimesti multe dureri pentru elInsa nu toate nasterile sunt bucuroase. Unele nasterisunt tristesau nu se mai producInsa cand bucuria te copleseste, atunci intelegi pe copilul, pe copiii tai, ca un dar imens de la Dumnezeu si ca o imensa responsabilitate.

Pentru ca nasterea e inceputul educatiei. Iar copilul incepe sa fie educat din pantece sau de mai inainte de a se naste, daca tu, ca mama sau tata, intelegi ca el e darul lui Dumnezeu in viata voastra si ca acest dar trebuie sa infloreasca, trebuie sa creasca, trebuie sa isi aduca rodul sau intru Imparatia lui Dumnezeu si nu doar in societatea actuala.

Pentru ca nasterea e un dar pentru vesnicie si nu doar pentru cativa ani sau zeci de ani. Iar orice am fi noi, astazi, in societatea de fata, e doar un passpre Imparatia lui Dumnezeu, care are drept norma de viata viata in harul Preasfintei Treimi.

Sfantul Dimitrie, ca multi dintre pruncii Bisericii, a fost educatsub Sfintele Icoane. El a fost dus de parintii lui in casa lor de rugaciune si i s-au prezentat Icoana Domnului si pe cea a Maicii Sale si i s-a vorbit despre adevarurile dreptei credinte. Privind prin Icoane pe Dumnezeul intregii fapturi, intrupat pentru noi si pentru a noastra mantuire, pe Hristos Domnul, pe Maica Domnului, pe Sfinti, luand de la cuviinta lor exemple de cuviinta, Sfantul Dimitrie a inteles diferenta enorma dintre Icoana si idol.

Icoana e o fereastra teologica spre Imparatia lui Dumnezeu. Idolul e o falsificare a realitatii, o mistificare a Dumnezeirii si a sfinteniei, o inlocuire a adevarului cu minciuna. Tocmai de aceea noi trecem prin Icoane, cu gandul si cu dorul inimii spre adevarul sfant al relatiei cu Domnul si cu Maica Sa si cu Sfintii si Ingerii Sai, pe cand printr-un Sfinx, printr-un Vishnu, printr-o reprezentare fantastica nu ne intalnim cu nimenidecat cu demonii care falsifica dreapta inchinare.

Si Dumnezeiescul Dimitrie, umplandu-se de evlavie si de buna cuviinta, a sarutat Sfintele Icoane si a primit Botezul Bisericii, in taina, in casa lor, crescand, pe fiecare zi, in adevarul lui Dumnezeu si in fapte bune.

Si aceasta, pentru ca nu e de ajuns doar sa incepi sa fii crestin ortodox. Nu e de ajuns sa te botezi. Nu e de ajuns doar sa mergi la Biserica un an, doi, 10si apoi sa faci pauza. Viata Bisericii e fara pauza! Viata Bisericii e o continua cautare, incordata, plina de bucurii si de tristeti, de clipe de har si de clipe de intuneric, de suisuri si coborasuri din care nu trebuie sa dezertezi.

Da, ne e greu, foarte greu, enorm de greu de multe ori! Insa bucuriile vietii noastre sunt incalculabileSi Sfantul Dimitrie, care isi tainuia credinta si viata, el fiind militar (de unde imbracamintea sa militara din Icoana de deasupra) e avansat la rangul de antipat/proconsul/guvernator roman, pentru ca Grecia acelui timp era parte comuna din Imperiul Roman, dupa cum, astazi, e membra de drept a Uniunii Europene.

Insa, in loc sa se ocupe doar de apararea militara a cetatii Solun, a orasului in care se nascuse si in ciuda faptului ca era un tanar si nu un general de armata in varsta, Sfantul Dimitrie se comporta ca un nou Apostol Pavel, adica aidoma unui propovaduitor crestin pentru membrii cetatii, luptand impotriva paganismului si invatandu-i pe toti dreapta credinta.

Pentru noi: un lucru bizar. Cum ar trata televiziunile actuale stirea: un general al armatei romane, cu misiune in Afganistan, a inceput sa predice Ortodoxia musulmanilor?Prima gluma de doi lei ar fi aceasta: e popa sau general?Insa Parintele nostru, Sfantul Mare Mucenic Dimitrie asta a facut la vremea lui: si-a depasit si neglijat atributiile militarepentru ca se simtea responsabil pentru mantuirea oamenilor. Iar Biserica nu il lauda acum, in primul rand, pentru ca a fost un bun militar, un strateg, ci pentru ca a...