18 aprilie – Învierea Domnului – Sfintele Paşti (calendarul creştin ortodox)
18 aprilie Invierea Domnului Sfintele Pasti (calendarul crestin ortodox). Pastile sau sarbatoarea anuala a invierii Domnului este cea mai de seama dintre praznicele imparatesti, in crestinatatea ortodoxa, al praznicelor praznic, sarbatoarea sarbatorilor (cum este numit in Canonul Pastilor din Penticostar). Din punct de vedere calendaristic, []The post 18 aprilie Invierea Domnului Sfintele Pasti (calendarul crestin ortodox) appeared first on Jurnal Spiritual.18 aprilie Invierea Domnului Sfintele Pasti (calendarul crestin ortodox) was first posted on aprilie 18, 2021 at 7:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com 18 aprilie Invierea Domnului Sfintele Pasti (calendarul crestin ortodox). Pastile sau sarbatoarea anuala a invierii Domnului este cea mai de seama dintre praznicele imparatesti, in crestinatatea ortodoxa, al praznicelor praznic, sarbatoarea sarbatorilor (cum este numit in Canonul Pastilor din Penticostar). Din punct de vedere calendaristic, de sarbatoarea Pastilor este legat tot ciclul mobil de sarbatori, al anului bisericesc (liturgic).
De aceasta data e legata ordinea (succesiunea) si denumirea duminicilor de peste an, cu evangheliile si apostolele care se citesc la Liturghie in tot cursul anului Importanta acestei sarbatori i-o confera si ciclul de trei zile, cat se sarbatoreste. Cuvantul Pasti (folosit de obicei la forma de plural lat. Paschae), e de origine ebraica (Pesah-trecere) si era folosit pentru sarbatoarea azimilor (Pascha) sarbatoare anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie, cand s-au eliberat din robia egipteana (Iesire 12, 27), la 14 Nisan (prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Dupa unele pareri, termenul Pasti, cat si sarbatoarea iudaica Pascha, ar fi de origine egipteana (in Ib. egipteana Paseh = trecere). In timpul robiei in Egipt se sarbatoarea, in valea Nilului, ziua echinoctiului de primavara, adica a trecerii soarelui din emisfera australa in cea boreala (nordic), ca zi a biruintei luminii asupra intunericului. Evreii au pastrat denumirea si serbarea, dandu-i insa un sens religios si national. Din Ib. ebraica, cuvantul a fost preluat de crestini, fara a fi vreo legatura, decat de nume, intre sarbatoarea crestina a Pastilor si vechea sarbatoare iudaica. Trecerea cuvantului in vocabularul crestin s-ar explica prin faptul ca evenimentele istorice comemorate in sarbatoarea crestina (patimile, moartea si Invierea Domnului) au coincis cu Pastele evreilor din anul 33, fiind insa de la sine inteles ca obiectul sau motivul Pastelui crestin este cu totul altul decat cel al evreilor, intre cele doua serbari nefiind alta legatura decat cea de coincidenta de nume. Pastile constituie cea mai veche sarbatoare crestina. Impreuna cu Duminica, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, se sarbatoreste din epoca apostolica. Numirea de Pasti s-a dat la inceput de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara zilei de 13 Nisan, adica in joia dinaintea Duminicii Invierii. Comemorarea consta dintr-o masa rituala care imita Cina si era insotita de slujba Sfintei Euharistii. Denumirea de Pasti a trecut insa la crestini, de la comemorarea Cinei la comemorarea mortii Domnului. Mielul...
De aceasta data e legata ordinea (succesiunea) si denumirea duminicilor de peste an, cu evangheliile si apostolele care se citesc la Liturghie in tot cursul anului Importanta acestei sarbatori i-o confera si ciclul de trei zile, cat se sarbatoreste. Cuvantul Pasti (folosit de obicei la forma de plural lat. Paschae), e de origine ebraica (Pesah-trecere) si era folosit pentru sarbatoarea azimilor (Pascha) sarbatoare anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie, cand s-au eliberat din robia egipteana (Iesire 12, 27), la 14 Nisan (prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Dupa unele pareri, termenul Pasti, cat si sarbatoarea iudaica Pascha, ar fi de origine egipteana (in Ib. egipteana Paseh = trecere). In timpul robiei in Egipt se sarbatoarea, in valea Nilului, ziua echinoctiului de primavara, adica a trecerii soarelui din emisfera australa in cea boreala (nordic), ca zi a biruintei luminii asupra intunericului. Evreii au pastrat denumirea si serbarea, dandu-i insa un sens religios si national. Din Ib. ebraica, cuvantul a fost preluat de crestini, fara a fi vreo legatura, decat de nume, intre sarbatoarea crestina a Pastilor si vechea sarbatoare iudaica. Trecerea cuvantului in vocabularul crestin s-ar explica prin faptul ca evenimentele istorice comemorate in sarbatoarea crestina (patimile, moartea si Invierea Domnului) au coincis cu Pastele evreilor din anul 33, fiind insa de la sine inteles ca obiectul sau motivul Pastelui crestin este cu totul altul decat cel al evreilor, intre cele doua serbari nefiind alta legatura decat cea de coincidenta de nume. Pastile constituie cea mai veche sarbatoare crestina. Impreuna cu Duminica, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, se sarbatoreste din epoca apostolica. Numirea de Pasti s-a dat la inceput de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara zilei de 13 Nisan, adica in joia dinaintea Duminicii Invierii. Comemorarea consta dintr-o masa rituala care imita Cina si era insotita de slujba Sfintei Euharistii. Denumirea de Pasti a trecut insa la crestini, de la comemorarea Cinei la comemorarea mortii Domnului. Mielul...
