Marturisitorii lui Hristos
Sfintenia lui Dumnezeu nu este ceva care se alege si se da numai unora, ci la sfintenia lui Dumnezeu avem acces fiecare. Putem sa devenim fiecare sfinti. Suntem apropiati de sfintenie daca viata noastra este conforma cu randuiala lui Dumnezeu, daca viata noastra implineste poruncile lui Dumnezeu. Biserica a randuit pentru fiecare Sfant o sarbatoare []Sfintenia lui Dumnezeu nu este ceva care se alege si se da numai unora, ci la sfintenia lui Dumnezeu avem acces fiecare. Putem sa devenim fiecare sfinti. Suntem apropiati de sfintenie daca viata noastra este conforma cu randuiala lui Dumnezeu, daca viata noastra implineste poruncile lui Dumnezeu.
Biserica a randuit pentru fiecare Sfant o sarbatoare anume, sarbatoarea trecerii lui spre viata vesnica, sarbatoarea nasterii spre viata cea vesnica. Noi, oamenii, ne serbam ziua nasterii, dar nu stim, de fapt, ca ziua noastra cea mai importanta este ziua botezului nostru, este ziua in care ne-am nascut pentru viata cea noua in Hristos. Ne mai aducem aminte sau retinem ziua in care am fost botezati?Si iata ca in Duminica dupa Pogorarea Duhului Sfant si dupa Lunea inchinata Sf. Treimi, Biserica ne daruieste Duminica Tuturor Sfintilor. Am putea sa spunem ca se concentreaza in aceasta Duminica rugaciunea Tuturor Sfintilor pentru noi; cu ce scop? Ca sa devenim si noi marturisitori ai lui Hristos. Evanghelia pe care am auzit-o astazi ne atrage atentia ca fiecare dintre noi, care am primit Taina Sf. Botez si ne numim crestini, trebuie sa fim marturisitorii lui Hristos. Prin viata noastra, prin ceea ce facem, trebuie Sa-L marturisim continuu pe Dumnezeu, sa fim marturisitori ai Lui, asa cum au fost modele pentru noi Sfintii. Evanghelia spune: Cel ce Ma va marturisi pe Mine inaintea Tatalui si Eu il voi marturisi pe el inaintea lui Dumnezeu-Tatal.
Ce insemneaza a-L marturisi pe Dumnezeu? Insemneaza a nu-ti fie rusine sa spui ca esti crestin ortodox. Cei care vin din alte locuri, din alte biserici, care s-au separat de Biserica, sau au fost rupti din trupul acesta Sfant al Bisericii, spun de la distanta, striga si transmit prin tot felul de muzici si de sisteme de acestea moderne: Iata, noi suntem cei sfinti, noi va chemam la sfintenie; lasati Biserica! Nu Biserica va mantuieste, ci cantarile noastre, predicile noastre, si urletele noastre si adunarile noastre in stadioane, si adunarile mari va vor duce pe voi la mantuire. Si il vezi pe cate un crestin ortodox ca priveste spre o biserica, priveste spre o sfanta Cruce si ii este rusine sa se inchine cu semnul si pavaza data de Dumnezeu noua: Semnul Sf. Cruci. In momentul in care unim cele trei degete ale mainii drepte, marturisim ca credinta noastra este in Dumnezeu in Treime Tatal, si Fiul si Duhul Sfant -, Care este un singur Dumnezeu. Cu pecetea aceasta a Treimii imi pecetluiesc mintea, imi pecetluiesc inima, adica iubirea, si apoi imi pecetluiesc si umerii, care reprezinta puterea fizica. In momentul in care spun In numele Tatalui si-al Fiului si-al Sfantului Duh, eu m-am daruit lui Dumnezeu in Treime si nu mai traiesc doar ca om pamantesc, ci traiesc, in special, ca un ales al lui Dumnezeu, care a primit aceasta pecete pe minte, pe inima si pe trup. Si trupul si sufletul au primit aceasta pecete.
De ce ma apara Semnul Crucii? Ma apara de toate ispitele vrajmasului, caci diavolul fuge de cruce. Daca am tine atat de mult numai la cruce, ar fi extraordinar de mult pentru noi si niciodata nu ne-am vinde credinta. Cand vin cei care vor sa va amageasca, faceti-va Semnul Crucii impreuna cu ei, chemati-i si pe ei sa se inchine; ca daca se vor inchina cu adevarat Sf. Treimi, isi vor darui puterile sufletesti lui Dumnezeu, se vor intoarce si ei de unde au plecat. Iata un semn al marturisirii.
Mai sunt si alte semne ale marturisirii. Sa nu fim credinciosi numai duminica, ci sa fim credinciosi in toate zilele. Daca duminica venim la biserica si plangem pacatele noastre si vrem sa ne ducem de aici plini de har, plini de forta, dar incepem lunea cu aceleasi pacate sau cu alte pacate; daca incepem cu cearta in familie, cu dusmania intre frati si surori, cu impartirea bunurilor pe care Dumnezeu ni le-a dat, atunci nu-L marturisim pe Hristos. Nu am fost vrednici si nu suntem niciodata vrednici de darurile Sale. Dar ne da Dumnezeu dupa mila Sa. Nu stim insa sa le pretuim, ne legam prea mult de pamant si vom pleca luand cu noi doi metri patrati fiecare in parte. Cei care sunteti in judecati, care sunteti in dusmanii, care vreti sa va impartiti mosiile ganditi-va ca nu plecati de aici decat cu doi metri patrati. Merita oare atata ura si atata dusmanie pentru ceva ce nu-ti apartine, ci apartine lui Dumnezeu, Care este stapanul tuturor bunatatilor?Un tanar, care avea multe bogatii si profita de bogatiile sale, a fost intrebat de un intelept: Spune-mi, tinere bogat, ale cui au fost averile pe care le ai tu acum? A spus: Ale tatalui meu. Dar inainte, ale cui au fost? Ale bunicului. Si inainte? Ale strabunicului. Si, dupa tine, ale cui vor fi? Ale urmasilor mei. Si i-a spus: Vezi ca tu nu ai nimic aici, pe pamant, ci doar dreptul de a le folosi? Sa ne dea Bunul Dumnezeu intelepciune sa stim sa folosim bine darurile Sale, bunatatile Sale si sa nu cautam comori pe pamant, unde rugina le distruge, unde molia le mananca, unde furii le fura, ci sa cautam mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si apoi toate celelalte se vor adauga noua. Ce frumoasa este viata cu Hristos, viata care nu aduce suparare, care nu aduce teama ca maine pierzi ceea ce ai dobandit, sau ai castigat sau ai primit de la altii, ci aduce pace si liniste, aduce impacare cu Dumnezeu si pregatire pentru viata de Dincolo.
In Sf. Evanghelie de astazi se mai adauga ceva...
Biserica a randuit pentru fiecare Sfant o sarbatoare anume, sarbatoarea trecerii lui spre viata vesnica, sarbatoarea nasterii spre viata cea vesnica. Noi, oamenii, ne serbam ziua nasterii, dar nu stim, de fapt, ca ziua noastra cea mai importanta este ziua botezului nostru, este ziua in care ne-am nascut pentru viata cea noua in Hristos. Ne mai aducem aminte sau retinem ziua in care am fost botezati?Si iata ca in Duminica dupa Pogorarea Duhului Sfant si dupa Lunea inchinata Sf. Treimi, Biserica ne daruieste Duminica Tuturor Sfintilor. Am putea sa spunem ca se concentreaza in aceasta Duminica rugaciunea Tuturor Sfintilor pentru noi; cu ce scop? Ca sa devenim si noi marturisitori ai lui Hristos. Evanghelia pe care am auzit-o astazi ne atrage atentia ca fiecare dintre noi, care am primit Taina Sf. Botez si ne numim crestini, trebuie sa fim marturisitorii lui Hristos. Prin viata noastra, prin ceea ce facem, trebuie Sa-L marturisim continuu pe Dumnezeu, sa fim marturisitori ai Lui, asa cum au fost modele pentru noi Sfintii. Evanghelia spune: Cel ce Ma va marturisi pe Mine inaintea Tatalui si Eu il voi marturisi pe el inaintea lui Dumnezeu-Tatal.
Ce insemneaza a-L marturisi pe Dumnezeu? Insemneaza a nu-ti fie rusine sa spui ca esti crestin ortodox. Cei care vin din alte locuri, din alte biserici, care s-au separat de Biserica, sau au fost rupti din trupul acesta Sfant al Bisericii, spun de la distanta, striga si transmit prin tot felul de muzici si de sisteme de acestea moderne: Iata, noi suntem cei sfinti, noi va chemam la sfintenie; lasati Biserica! Nu Biserica va mantuieste, ci cantarile noastre, predicile noastre, si urletele noastre si adunarile noastre in stadioane, si adunarile mari va vor duce pe voi la mantuire. Si il vezi pe cate un crestin ortodox ca priveste spre o biserica, priveste spre o sfanta Cruce si ii este rusine sa se inchine cu semnul si pavaza data de Dumnezeu noua: Semnul Sf. Cruci. In momentul in care unim cele trei degete ale mainii drepte, marturisim ca credinta noastra este in Dumnezeu in Treime Tatal, si Fiul si Duhul Sfant -, Care este un singur Dumnezeu. Cu pecetea aceasta a Treimii imi pecetluiesc mintea, imi pecetluiesc inima, adica iubirea, si apoi imi pecetluiesc si umerii, care reprezinta puterea fizica. In momentul in care spun In numele Tatalui si-al Fiului si-al Sfantului Duh, eu m-am daruit lui Dumnezeu in Treime si nu mai traiesc doar ca om pamantesc, ci traiesc, in special, ca un ales al lui Dumnezeu, care a primit aceasta pecete pe minte, pe inima si pe trup. Si trupul si sufletul au primit aceasta pecete.
De ce ma apara Semnul Crucii? Ma apara de toate ispitele vrajmasului, caci diavolul fuge de cruce. Daca am tine atat de mult numai la cruce, ar fi extraordinar de mult pentru noi si niciodata nu ne-am vinde credinta. Cand vin cei care vor sa va amageasca, faceti-va Semnul Crucii impreuna cu ei, chemati-i si pe ei sa se inchine; ca daca se vor inchina cu adevarat Sf. Treimi, isi vor darui puterile sufletesti lui Dumnezeu, se vor intoarce si ei de unde au plecat. Iata un semn al marturisirii.
Mai sunt si alte semne ale marturisirii. Sa nu fim credinciosi numai duminica, ci sa fim credinciosi in toate zilele. Daca duminica venim la biserica si plangem pacatele noastre si vrem sa ne ducem de aici plini de har, plini de forta, dar incepem lunea cu aceleasi pacate sau cu alte pacate; daca incepem cu cearta in familie, cu dusmania intre frati si surori, cu impartirea bunurilor pe care Dumnezeu ni le-a dat, atunci nu-L marturisim pe Hristos. Nu am fost vrednici si nu suntem niciodata vrednici de darurile Sale. Dar ne da Dumnezeu dupa mila Sa. Nu stim insa sa le pretuim, ne legam prea mult de pamant si vom pleca luand cu noi doi metri patrati fiecare in parte. Cei care sunteti in judecati, care sunteti in dusmanii, care vreti sa va impartiti mosiile ganditi-va ca nu plecati de aici decat cu doi metri patrati. Merita oare atata ura si atata dusmanie pentru ceva ce nu-ti apartine, ci apartine lui Dumnezeu, Care este stapanul tuturor bunatatilor?Un tanar, care avea multe bogatii si profita de bogatiile sale, a fost intrebat de un intelept: Spune-mi, tinere bogat, ale cui au fost averile pe care le ai tu acum? A spus: Ale tatalui meu. Dar inainte, ale cui au fost? Ale bunicului. Si inainte? Ale strabunicului. Si, dupa tine, ale cui vor fi? Ale urmasilor mei. Si i-a spus: Vezi ca tu nu ai nimic aici, pe pamant, ci doar dreptul de a le folosi? Sa ne dea Bunul Dumnezeu intelepciune sa stim sa folosim bine darurile Sale, bunatatile Sale si sa nu cautam comori pe pamant, unde rugina le distruge, unde molia le mananca, unde furii le fura, ci sa cautam mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si apoi toate celelalte se vor adauga noua. Ce frumoasa este viata cu Hristos, viata care nu aduce suparare, care nu aduce teama ca maine pierzi ceea ce ai dobandit, sau ai castigat sau ai primit de la altii, ci aduce pace si liniste, aduce impacare cu Dumnezeu si pregatire pentru viata de Dincolo.
In Sf. Evanghelie de astazi se mai adauga ceva...
