Acuma cand cobori din nou la noi, Iisuse, Credinta si iubirea din inima-s apuse Ieri Te-ai nascut in frig in ieslea prea saraca, Azi lumea nici acolo, loc n-ar mai vrea sa- i faca E-atata ura-n inimi nu-i nimeni loc sa- i faca! Cuprinsi de alte doruri pastorii-au apucat Cararile pierdute-n desisuri de pacat, Iar magii-ale lor []Acuma cand cobori din nou la noi, Iisuse,Credinta si iubirea din inima-s apuseIeri Te-ai nascut in frig in ieslea prea saraca,Azi lumea nici acolo, loc n-ar mai vrea sa- i facaE-atata ura-n inimi nu-i nimeni loc sa- i faca!Cuprinsi de alte doruri pastorii-au apucatCararile pierdute-n desisuri de pacat,Iar magii-ale lor daruri nu ie i le-nchina,Ci lui Irod-vicleanul si gandului de tinaTu singur plangi in iesle si ieslea ni-i straina! i chiar de-ar fi sa- i facem vre-un dar venirii- i sfinte,Nu aur, nu tamaie, nu smirna ca-nainte,Ci spinii fardelegii cununi i i-am aduce i inima-mpietrita drept lemnul pentru cruce.

Azi Prunc Preasfant, din iesle, pe Golgota te-am duce!Cobori din nou, Iisuse, in lumea de pacate,Dar loc n-ai nicaierea sunt usile-ncuiate!Ne-a inghitit pe-atatia ale prihanei mariPe cati nu ne-a-nselat mirajul altei zari!Uitarea-si creste iarba pe sfintele- i carari.

In jurul ieslei tale cantari nu se aud,Doar fara de crutare mai sufla vantul crud;Doar bietele-animale, sufland, caldura- i tin,De Tine-s mai aproape, iar omul mai strainAu dragoste in ele mai mult ca un crestin !Te vad cum plangi, Iisuse, in fanul cel uscat,Ca magii si pastorii pe alt drum au plecatPe alt drum, nu pe-acela ce ingerul de Sus,`Nainte de plecare, in taina le-a fost spusDe-acum uitat in iesle plangi, Bunule Iisus!Fr. Gheorghe Precupescu(din Iisus Biruitorul nr. 12/1994)