Dintre toate tipurile de piftie (de peste, de porc si de pasare) le prefer pe acestea din urma si anume in special piftia din carne de curcan (care este mai buna, calitativ si mai usor de procurat, in ultimul timp) sau de cocos.

Desi piftia de curcan este printre mancarurile mele preferate, o fac foarte rar, fara nici un motiv anume. Nu e greu de preparat, nu necesita prea mare efort si totusi, ii vine rar randul...

Pentru piftie (de fapt, in mod curent eu folosesc cuvantul racitura!) am cumparat un pachet special pentru aceasta, din magazinul specializat in asemenea gen de comert si mi-au iesit 6 portii individuale, indestulatoare. N-am vrut sa folosesc gelatina, asa ca am fiert foarte mult carnea. Nu am cules grasimea care s-a ridicat pe zeama, pentru ca nu era multa si oricum e mai usoara decat aceea de porc, iar ea poate fi indepartata la consum, daca se doreste.

Am aranjat piftia in boluri individuale, fara legume, pentru consum in casa, in mod obisnuit. Deci nu e aspic pentru mese festive, ci racitura pentru mesele de zi cu zi...

Carnea, portionata deja, se spala foarte bine si se lasa apoi inca o ora in apa rece.

Intre timp se curata legumele, se spala si se lasa intregi.

Dupa o ora, carnea se scurge de apa si se pune intr-un vas mare, cu legumele (morcovii, patrunjelul, cepele, telina) sarea, piperul si apa rece, cat sa se ridice cu o palma deasupra.

Se da vasul la fiert, la foc mic, ca sa nu se tulbure zeama.

Se spumuieste cand este cazul.

Cand legumele au fiert (dupa 2-3 ore) se scot si se lasa sa se scurga intr-o strecuratoare.

Se lasa carnea la fiert pana ce zeama ajunge la nivelul carnii. Pentru a vedea daca piftia este gata si se gelatinizeaza, se ia o lingura de zeama si se da la frigider pentru 20 de minute. Intre timp se opreste ochiul de la aragaz. Daca zeama se incheaga dupa acel interval de timp, se strecoara printr-o sita deasa si se lasa sa se racoreasca. (Daca zeama nu se leaga convenabil, ori se mai continua fierberea, ori se adauga gelatina, dupa indicatiile de pe plic)Usturoiul se piseaza si se pune in zeama.

Se alege carnea de pe oase si se distribuie in bolurile pregatite dinainte. Se pot felia legume, ca sa se orneze piftia. (Pentru aceasta se pot folosi si oua rascoapte, frunze de patrunjel...)Se amesteca bine zeama, se mai condimenteaza, cu sare si piper, daca este cazul si apoi se toarna in boluri, peste carne, cu polonicul, printr-o sita deasa prevazuta cu un tifon curat.

Se dau bolurile cu piftii la rece si a doua zi se pot servi la masa, reci si cu felii de lamaie.

Dupa ce este spalata, carnea mai trebuie tinuta o ora in apa rece, pentru a iesi sangele ramas. Piftia se fierbe la foc mic, ca sa nu se tulbure zeama. Legumele se scot din oala, dupa ce au fiert. Din ele se poate prepara o salata boeuf, sau se orneaza portiile de piftie. Daca zeama nu se gelatinizeaza, va trebui sa folositi gelatina din comert, dupa indicatiile de pe plic. Totusi reduceti putin gramajul recomandat, pentru ca in zeama exista deja putina gelatina, de la oasele care au fiert. Strecurati zeama printr-o sita deasa, prevazuta cu un tifon. Alegeti cu grija carnea, ca sa nu ramana oase. Tineti bolurile cu piftie la rece, atat pana se incheaga, cat si dupa aceea. Ca sa nu se raspandeasca in frigider mirosul puternic de usturoi, acoperiti fiecare bol cu folie alimentara, sau puneti vasele cu piftie in pungi de unica folosinta, legate bine. Piftia este o mancare ce trebuie consumata in timp scurt (3-4 zile) chiar daca e tinuta la rece. Lamaia se stoarce in piftie, numai in momentul servirii.