De obicei faceam astfel de placinte cu branza sarata, telemea, sau de burduf, (desi se pot face, foarte bine si cu branza dulce) dar acum fiind post le-am facut cu cartofi, o umplutura pe care o folosesc si la coltunasii de post. Au iesit atat de bune si de imbietoare, incat s-au terminat imediat...

Din ingredientele de mai jos am facut 8 placinte.

Mai intai se face aluatul. Se pune faina amestecata cu sare in vasul pentru framantat si in mijlocul ei se face o adancitura in care se adauga drojdia maruntita si zaharul. Se adauga, putin cate putin apa calda, pana ce se dizolva atat drojdia, cat si zaharul, dupa care se incorporeaza toata faina. La sfarsit se adauga uleiul si se framanta, cam 4-5 minute, pana ce aluatul este omogen, elastic si nelipicios. Se acopera aluatul cu un servet curat si se lasa la dospit, intr-un loc calduros, ferit de curentii de aer rece.

Cat timp aluatul creste, se pregateste umplutura (care poate fi pregatita si dinainte). Se curata cartofii se spala, se taie cubulete si se pun la fiert cu apa si sare. Cand se aduna spuma deasupra, se culege si se arunca.

Ceapa se curata, se spala, se taie marunt si se caleste in ulei suficient si la foc mic, ca sa nu se arda si sa devina amara.

Cand cartofii au fiert, se scurg de apa, se paseaza si li se adauga ceapa calita, cu tot cu uleiul in care s-a prajit. Se amesteca si se condimenteaza, dupa gust, cu sare si piper.

Cand aluatul a crescut suficient (si-a dublat volumul) se rastoarna pe planseta pe care s-a presarat faina, se mai framanta putin, pana se elibereaza bulele de aer si devine mai ferm, dupa care se imparte in 8 bucati.

Se face cate o bila din fiecare bucata de aluat si se aplatizeaza cu sucitorul, avand grija ca spre interior sa ramana mai gros, iar spre margini, foile sa fie mai subtiri.

Se pun cate 2 linguri de umplutura, se aduna marginile foii spre mijloc, si se suprapun, ca la poale-n brau . Dupa ce se lipesc marginile foii pe mijlocul placintei, se mai aplatizeaza usor cu sucitorul pe ambele fete, avand grija sa nu se rupa aluatul.

Se formeaza toate placintele si apoi se pune uleiul la incins, in tigaie. Cand uleiul este incins, se micsoreaza flacara de la aragaz si se prajesc placintele, neaparat la foc mic, ca sa se patrunda si rumeneasca frumos, pe ambele fete.

Sunt foarte bune, atat calde, cat si reci.

Nu caliti tare ceapa, pentru umplutura, ci inmuiati-o doar, ca sa ramana dulce. Aluatul va creste repede, daca va fi tinut intr-un loc calduros, ferit de curentii de aer rece. Inainte de a portiona aluatul pentru placinte, mai framantati-l putin 3-4 minute, ca sa se elibereze bulele de aer si sa devina mai ferm. Aplatizati cu sucitorul bilele formate pentru foile de placinta si insistati mai ales spre margini, care trebuie sa fie mai subtiri, pentru ca se vor suprapune si exista riscul, daca aluatul va fi mai gros, sa nu se patrunda bine si sa ramana crud. Dupa ce ati lipit placinta, aplatizati-o din nou cu sucitorul, pe ambele fete, dinspre mijloc spre exterior, dar foarte usor, ca sa nu se rupa. Nu puneti placintele la prajit, decat dupa ce uleiul s-a incins. Prajiti placintele la foc mic, ca sa se patrunda bine si sa se rumeneasca frumos, pe ambele fete. Daca focul va fi mai intens, placintele se vor rumeni la exterior, dar vor ramane crude in interior. Cine nu poate manca placinte prajite, le poate coace in cuptor.