Cuconul Costache Labusca povesteste lui Mihail Sadoveanu, prietenul sau intr-ale pescuitului, despre crap: Trebuie sa stii, coane Mihaita, ca dintre toti pestii, eu mai ales pe crap il urmaresc. Poti fi incredintat ca in apele noastre nu se gaseste alt peste mai bogat si mai savuros. Crapului nu-i trebuie maioneze si alte sosuri, pe care le poti manca si cu iasca ori cu surcele...crapul ti se infatiseaza cu cinste si cu dreptate. Iti face cucoana Zoe un bors de crap, si-ti ofera sa zicem - capul. Partea aceasta a altor pesti, o zvarli ca nedrebnica, pe cand capul de crap are sa-ti procure cea mai mare placere prin delicatetea lui, daca stii sa-l desfaci, daca stii sa-l mananci si daca esti in stare sa-l apreciezi ca amator de bucate alese. Este imprejurarea sa intrebuintezi o zicatoare a prostimii: ca-ti lasa gura apa, cand vezi asa ceva si cunosti ce te asteapta! Apoi iti voi vorbi despre: crap la protap. Pot sa-ti mai spun si despre o mancarica cu ceapa alba: dulceata si bunatatea ei sunt mai presus de orice critica. In sfarsit, crapul fript inr-o tingire de arama, pe varza si-ntre tomate, intr-un cuptor bine infierbantat....eu am fost atat de entuziasmat de aceasta mancare incat i-am scris si versuri! Cat despre icrele de crap - sunt deasupra celor de stiuca, chiar si a celor negre! Numaidecat asemenea salata trebuie cu randuiala facuta, dupa alta vorba inteleapta: adica sa toarne untdelemnul un chior, sa picure lamaia un zgarcit si sa le bata un nebun! Este recomandat ca sa se bata intr-un bol nemetalic, cu o lingura din lemn.

Va mai recomand sa tineti cont de sfatul conului Costache si sa pregatiti salata din icre de crap, intocmai. Va iesi o salata extraordinara! Cu cat o vei bate mai mult ...ca un nebun cu atat va iesi mai pufoasa si mai aratoasa! ;) Si daca o asezi apoi intr-o ceapa desfacuta de camasile ei, taiata cu cutitul in zigzag, si o decorezi si cu o frunza de patrunjel ...numai laude vei primi . Si sigur vei gasi pe cineva sa faca si niste versuri salatei tale! :)