Ce rezonanta deosebita au aceste cuvinte...rasuna in urechi precum o invitatie la un bal de zile mari! Reverberam profund la auzul unei astfel de melodii, structurata pe o traditie profunda, pe simplitate si autenticitate si percepem aceasta arie abrupta precum am percepe orice capodopera clasica, ascultata de zeci si sute de ori...insa de fiecare data cu un sunet minunat, repetabil si indragit...niciodata nu suntem dezamagiti.
De ce fasole cu ciolan?!...pai pentru ca privesc intunecarea de afara, ceata groasa si gugustiucii zgribuliti care dormiteaza infoiati pe crengi goale si reci ciresi scuturati. E nevoie de ceva fierbinte, consistent si profund care sa ma scoata din starea de lentoare grava care ma ia in stapanire... i atunci...imi da prin minte gandul al bun...fasole...fasole cu ciolan...
Pun la inmuiat cateva ore boabele albe, iar apoi la fiert impreuna cu un ciolan grasut si afumat cu masura. Fac din cutit o tocatura fixista din morcovi, telina, ceapa, albitura, ardei capia si rosioare.
Las fasolea la fiert si din cand in cand schimb apa...in speranta ca vom scapa de ceva vanturi ce se pot arata pe asa o vreme rece... Dupa vreo ora si jumatate de fiert, scot ciolanul, tai carnea bucati maricele si o pun la fript intr-o tigaie cu putin ulei. Fasolea fierbe in continuare...si ii adaug sare, cimbru, boia dulce si frunze de dafin. Bucatile rumenite de ciolan, vin din nou spre fiert, iar putin mai tarziu vin si legumele pe care le trag la tigaie doar o tara, in grasimea ramasa de la ciolan.
Le mai las o ora...sa le ajunga...opresc apoi focul, arunc o mana de marar tocat si astept sa se racoreasca putintel... Eu unul nu fac nici ciorba...nici mancare...e ceva intre...adica o ciorba mai groasa sau o mancare mai subtire...atat cat sa o poti manca cu lingura... i merge de minune...iar pentru ca o astfel de minune sa fie completa...trag alaturi si cateva muraturi...asa...ca sa completeze gustul... Nu mai asteptati parintii ori bunicii sa va faca asemenea bucate...puneti mana si faceti ca e simplu si ar fi mare pacat sa se piarda asemenea nestemate...!
