Curatati, desfaceti in buchetele conopida (taiati-le in doua pe cele mai mari), spalati si puneti la scurs. Puneti-o la fiert cca 10 min, in apa sarata care clocoteste, scurgeti si lasati la scurs. Intre timp, tapetati cu ulei si pesmet un vas termorezistent. Separat, faceti un amestec din parmezan ras / alta branza uscata sau cascaval (data prin razatoare), pesmet si usturoiul tocat fin. Condimentati conopida scursa cu sare, piper, dupa gust, apoi, fie treceti fiecare buchetel de conopida prin amestecul cu pesmet si transferati direct in tava tapetata, fie presarati amestecul peste conopida pusa in strat, in vasul termorezistent. Dati la cuptorul preancalzit, pentru cca 20- 25 min, la 180 grade sau pana ce pesmetul se rumeneste si capata o culoare frumos aurie. Serviti conopida imediat ce ati scos-o din cuptor, simpla sau presarata deasupra cu patrunjel verde, tocat marunt. Conopida la cuptor poate fi servita si cu smantana sau iaurt ori crema de usturoi, optional (in afara perioadei de post).

Curatati, desfaceti in buchetele conopida (taiati-le in doua pe cele mai mari), spalati si puneti la scurs. Puneti-o la fiert cca 10 min, in apa sarata care clocoteste, scurgeti si lasati la scurs. Intre timp, tapetati cu ulei si pesmet un vas termorezistent. Separat, faceti un amestec din parmezan ras / alta branza uscata sau cascaval (data prin razatoare), pesmet si usturoiul tocat fin. Condimentati conopida scursa cu sare, piper, dupa gust, apoi, fie treceti fiecare buchetel de conopida prin amestecul cu pesmet si transferati direct in tava tapetata, fie presarati amestecul peste conopida pusa in strat, in vasul termorezistent. Dati la cuptorul preancalzit, pentru cca 20- 25 min, la 180 grade sau pana ce pesmetul se rumeneste si capata o culoare frumos aurie. Serviti conopida imediat ce ati scos-o din cuptor, simpla sau presarata deasupra cu patrunjel verde, tocat marunt. Conopida la cuptor poate fi servita si cu smantana sau iaurt ori crema de usturoi, optional (in afara perioadei de post). Conopida cu origini din Orient, o delicatesa din familia verzei, a fost introdusa in cultura la sfarsitul secolului xvi, intai in Egipt, de unde s-a raspandit apoi si in alte tari din vestul si sudul Europei. Ea se cultiva pentru inflorescenta sa, care se consuma inainte de a inflori si care este bogata, atat in substante nutritive, cat si in vitamine (B1, B2, c, etc).