In luna aprilie a anului 1519, spaniolul Hernando Cort z, marchiz del Valle de Oaxaca, isi incheie o expeditie ce il aduce pe teritoriul pe care astazi se afla statul Mexic, si unde a gasit o civilizatie exotica si fascinanta. Aztecii un popor razboinic si guvernat de legi stricte, construisera un imperiu care supunea aproape intreaga America Centrala si care isi avea capitala la Tenochtitlan - Ciudad de M xico (Mexico City) de azi.
Cort z a gasit multe lucruri noi la azteci, incepand cu modul de organizare sociala, obiceiuri si ritualuri, si pana la alimentatie. In gradinile imparatului Montezuma II cresteau poame ciudate: unele rotunde si rosii (tomatele, care multa vreme au fost denumite de europeni mere peruviene ), altele goale pe dinauntru si cu o coaja carnoasa si suculenta (ardeii), o planta cataratoare care facea boabe mari si lucioase, de culoare inchisa (fasolea) si o planta care crestea pe o tulpina inalta si puternica si care producea niste fructe de forma alungita (stiuleti), pline de boabe aurii, tari si dulci la gust (porumbul). Aztecii cultivau porumbul cu sfintenie si il denumeau grindina de aur , iar traditia lor spunea ca Zeul Soare a trimis grindina de aur pentru a hrani oamenii. Cand soldatii lui Cort z au ajuns intr-un sat din Yucatan, au intrebat capetenia din zona unde este ascuns aurul. Capetenia i-a dus la un hambar plin cu boabe de porumb, iar soldatii s-au grabit sa-si indese buzunarele, convinsi ca acela chiar era aur. Aztecii nu foloseau grasimile sau uleiurile la gatit. Considerau ca nu sunt comestibile. Mancarea americana timpurie era plina de arome si preparata intr-un mod foarte sanatos. Baza alimentatiei aztecilor era constituita de fasole si porumb. Din boabele de porumb, se fabrica tlaxcali o lipie coapta intr-o tigaie incinsa, pe care spaniolii au botezat-o tortilla (tortulet) si asa i-a ramas numele. Aztecii mancau tlaxcali la fiecare masa, simple sau infasurate cu pesti mici, insecte vii, lacuste sau melci. Spaniolii lui Cortez au denumit acest fel de sandvis taco si au inlocuit vietatile cu picioare multe, pe care europenii nu le consumau, cu carne de vita, pui si asezonata cu vegetale.
Astazi, in Mexic, taco este un termen generic ce echiveleaza cuvantul englezesc sandwich . Taco este o lipie de tortilla infasurata in jurul unei umpluturi, care poate fi constituita din aproape orice si care poate fi preparata in multe feluri. Practic, orice care este infasurat sau invelit in tortilla se numeste taco .
Se ia o lipie, se incalzeste la cuptorul cu microunde timp de 5-10 secunde, si imediat (cat inca e fierbinte) se pune in forma speciala. Se procedeaza la fel cu celelalte lipii. Aceasta etapa este importanta, pentru ca la microunde lipiile se inmoaie si se muleaza perfect pe peretii formelor (altminteri nu sunt suficient de maleabile si s-ar sfarama). Cele patru forme, cu lipiile inauntru, se introduc in cuptorul incins si se coc, la foc mediu, 10-15 minute doar cat sa se rumeneasca marginile lipiilor, fara sa se arda. Se lasa sa se raceasca in forme si intre timp ne ocupam de salata.
Porumbul si fasolea rosie se scurg. Zarzavaturile proaspete se spala bine. Salata si ardeii se taie in fasii inguste. Rosiile se se taie in jumatati. Gorgonzola se taie in cuburi mici.
Dupa ce s-au racit tortillas, se scot din forme si se umplu cu salata, fasole, porumb, rosii, ardei, mozzarella si gorgonzola. Se asezoneaza cu un praf de sare si se stropeste cu suc de limeta. Salata se serveste imediat, dimpreuna cu bolul :)
