(Corespondenţă) Preşedintele PE, David Sassoli, susţine un buget multianual solid al Uniunii Europene
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Presedintele Parlamentului European, David Sassoli, s-a pronuntat miercuri pentru un buget al Uniunii Europene pentru 2021-2027 care sa sustina pilonii blocului comunitar, printre care politica agricola comuna si politica de coeziune, subliniind in acelasi timp importanta resurselor proprii.
Intr-o conferinta de presa desfasurata la cateva ore dupa dupa dezbaterea din plenul Parlamentului European consacrata pregatirii Consiliului European extraordinar de saptamana viitoare, Sassoli a pledat pentru un cadru financiar multianual ambitios, precizand ca bugetul UE nu reprezinta un simplu transfer de fonduri de la nivelul statelor membre catre cel comunitar.
Diferenta intre propunerea facuta de Comisia Europeana (1,1% din venitul national brut) si cea a Parlamentului European (1,3% din venitul national brut) inseamna 240 de miliarde de euro pentru cei sapte ani, urmand ca in viitorul apropiat sa isi prezinte pozitia si Consiliul.
Parlamentul European doreste adoptarea unui buget multianual cat mai mare posibil, astfel incat UE sa isi poata atinge obiectivele referitoare la combaterea schimbarilor climatice, sporirea apararii si a securitatii, sprijinirea politicii privind migratia si digitalizare. Nivelul global al cadrului financiar pentru perioada 2021-2027 este asteptat sa se ridice la aproximativ 1.000 de miliarde de euro.
Parlamentul European si-a adoptat in noiembrie 2018 pozitia privind viitorul CFM, in urma propunerii Comisiei Europene din mai 2018. Pentru adoptarea viitorului CFM va fi nevoie de avizul pozitiv final al Parlamentului.
Eurodeputatii au insistat miercuri ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene sa asigure finantarea domeniilor prioritare precum schimbarile climatice, digitalizarea si sprijinul pentru tineri, fara a neglija politici traditionale, ca politica de coeziune si politica agricola comuna.
La nivelul Consiliului, principalul punct de divergenta intre tarile membre este reprezentat de bugetul alocat politicii de coeziune si politicii agricole comune.
Un grup numit Prietenii coeziunii si format din 16 tari membre, inclusiv Romania, doreste ca fondurile UE pe care le primesc in cadrul politicii de coeziune sa nu fie diminuate in viitorul cadru financiar multianual. Un alt grup, cunoscut drept Frugal five (Austria, Danemarca, Germania, arile de Jos si Suedia), se impotriveste suplimentarii bugetului pentru finantarea listei de noi prioritati pe care Comisia Europeana condusa de Ursula von der Leyen vrea sa le promoveze, printre care Pactul Ecologic european.
Bugetul multianual al UE are mai multe surse de venit - contributii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara UE si amenzile aplicate companiilor care incalca regulile UE privind concurenta.
Parlamentul European doreste reformarea modului in care este finantat bugetul UE. Un nou sistem, mai simplu, ar urma sa introduca noi surse de venit. Parlamentul European a sugerat ca banii ar putea veni de la o noua schema de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii si o taxa pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contributiile directe din partea statelor membre. AGERPRES/(editor: Florin tefan, editor online: Gabriela Badea) Cititi si: * Bugetul UE: Utilizarea fondurilor europene trebuie sa fie transparenta, subliniaza doi membri ai echipei de negociere a PE
Intr-o conferinta de presa desfasurata la cateva ore dupa dupa dezbaterea din plenul Parlamentului European consacrata pregatirii Consiliului European extraordinar de saptamana viitoare, Sassoli a pledat pentru un cadru financiar multianual ambitios, precizand ca bugetul UE nu reprezinta un simplu transfer de fonduri de la nivelul statelor membre catre cel comunitar.
Diferenta intre propunerea facuta de Comisia Europeana (1,1% din venitul national brut) si cea a Parlamentului European (1,3% din venitul national brut) inseamna 240 de miliarde de euro pentru cei sapte ani, urmand ca in viitorul apropiat sa isi prezinte pozitia si Consiliul.
Parlamentul European doreste adoptarea unui buget multianual cat mai mare posibil, astfel incat UE sa isi poata atinge obiectivele referitoare la combaterea schimbarilor climatice, sporirea apararii si a securitatii, sprijinirea politicii privind migratia si digitalizare. Nivelul global al cadrului financiar pentru perioada 2021-2027 este asteptat sa se ridice la aproximativ 1.000 de miliarde de euro.
Parlamentul European si-a adoptat in noiembrie 2018 pozitia privind viitorul CFM, in urma propunerii Comisiei Europene din mai 2018. Pentru adoptarea viitorului CFM va fi nevoie de avizul pozitiv final al Parlamentului.
Eurodeputatii au insistat miercuri ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene sa asigure finantarea domeniilor prioritare precum schimbarile climatice, digitalizarea si sprijinul pentru tineri, fara a neglija politici traditionale, ca politica de coeziune si politica agricola comuna.
La nivelul Consiliului, principalul punct de divergenta intre tarile membre este reprezentat de bugetul alocat politicii de coeziune si politicii agricole comune.
Un grup numit Prietenii coeziunii si format din 16 tari membre, inclusiv Romania, doreste ca fondurile UE pe care le primesc in cadrul politicii de coeziune sa nu fie diminuate in viitorul cadru financiar multianual. Un alt grup, cunoscut drept Frugal five (Austria, Danemarca, Germania, arile de Jos si Suedia), se impotriveste suplimentarii bugetului pentru finantarea listei de noi prioritati pe care Comisia Europeana condusa de Ursula von der Leyen vrea sa le promoveze, printre care Pactul Ecologic european.
Bugetul multianual al UE are mai multe surse de venit - contributii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara UE si amenzile aplicate companiilor care incalca regulile UE privind concurenta.
Parlamentul European doreste reformarea modului in care este finantat bugetul UE. Un nou sistem, mai simplu, ar urma sa introduca noi surse de venit. Parlamentul European a sugerat ca banii ar putea veni de la o noua schema de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii si o taxa pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contributiile directe din partea statelor membre. AGERPRES/(editor: Florin tefan, editor online: Gabriela Badea) Cititi si: * Bugetul UE: Utilizarea fondurilor europene trebuie sa fie transparenta, subliniaza doi membri ai echipei de negociere a PE
