La ceas de Rusalii in an Centenar se cuvine sa privim peste Lucrare si sa luam aminte la umblarea si trairea noastra, rugandu-ne impreuna cu cei de dinainte si cu cei ce ne vor urma: Aprinde-mi viata cu focul ceresc, \ statornica, Doamne, in Tine, \ ca pururi in Tine arzand sa traiesc \ si-arzand []La ceas de Rusalii in an Centenar se cuvine sa privim peste Lucrare si sa luam aminte la umblarea si trairea noastra, rugandu-ne impreuna cu cei de dinainte si cu cei ce ne vor urma: Aprinde-mi viata cu focul ceresc, \ statornica, Doamne, in Tine, \ ca pururi in Tine arzand sa traiesc \ si-arzand sa traiesti Tu in mine. Iubite cititor, Oastea Domnului aniverseaza 100 de ani, in care s-au dat multe lupte pentru nimicirea ei, dar si 100 de ani in care s-au adus multe jertfe pentru ca aceasta sa poata ajunge pana la noi, cei de azi. Poate ar trebui sa ne intrebam, cat ne mai jertfim fiecare din noi, cat mai luptam pentru cei 100 de ani ce ne stau inainte? Vor privi cu consideratie si multumire nepotii si stranepotii nostri ca le-am lasat mostenire aceeasi Lucrare Sfanta si deplina precum am primit-o noi de la cei dinaintea noastra? Sa ne raspundem fiecare in dreptul nostru ce lasam in urma nostra, cum ducem noi solia mai departe? In anul 1988, la Sarbatoarea Rusaliilor Oastei langa mormantul martirului nostru sfant, fratele Traian Dorz rostea: Peste cincizeci de ani, cand se va mai sarbatori inca o etapa de-aceasta, poate ca si din miile de astazi de-aici vor mai fi atunci trei Referindu-se la cei care au fost prezenti la inmormantarea parintelui Iosif Trifa si din care, dupa 50 de ani mai ramasesera, trei frati. Cati vor mai ramane din cei de azi peste 50 de ani, la fel de aprinsi si statornici pentru Lucrarea lui Hristos? Domnul sa ne ajute sa fim cat mai multi si pe mai departe. Astazi, traim sa vedem 100 de ani impliniti, dar si multe framantari si lupte care se dau dinafara si dinauntru,...