Era in toamna anului 1936. La Sibiu, in biroul Librariei Oastea Domnului, din Aleea Filozofilor, joi seara, se tinea adunarea obisnuita a tineretului din Sibiu. Spre sfarsitul adunarii, dupa alti vorbitori, a luat cuvantul fratele invatator Ioan Marini. A vorbit despre versetul acela din Biblie, unde Iosif spunea: Caut pe fratii mei (Gen 37, 16). []Era in toamna anului 1936. La Sibiu, in biroul Librariei Oastea Domnului, din Aleea Filozofilor, joi seara, se tinea adunarea obisnuita a tineretului din Sibiu.

Spre sfarsitul adunarii, dupa alti vorbitori, a luat cuvantul fratele invatator Ioan Marini. A vorbit despre versetul acela din Biblie, unde Iosif spunea: Caut pe fratii mei (Gen 37, 16). A aratat pe larg si cu amanunte cum si noi trebuie sa cautam pe fratii nostri din lume, care zac in pacate si faradelegi fara sa-si dea seama de lucrul acesta, fiindca n are cine sa le duca vestea cea buna a Evangheliei. A mai aratat ca la adunare nu vin si nu pot veni toti, din cauza imprejurarilor vietii in care se gasesc. A mai vorbit apoi despre Domnul Iisus Care a parasit dragostea Tatalui si a venit El la noi, ne-a cautat si ne-a gasit zacand aproape morti prin spinii pacatelor si ai faradelegilor acestei lumi. A mai aratat ca, daca vrem sa fim ucenicii Lui si sa-L urmam, trebuie sa facem si noi ce a facut El. i nu trebuie numai sa vorbim despre lucrul acesta, dar trebuie sa si facem, adica sa punem in aplicare ceea ce vorbim. S-a apropiat de frati si a strigat cu glas tare:Chiar in momentul acesta, prin localurile de petreceri ale acestui oras, se afla zeci si sute de tineri si tinere care se tavalesc in noroiul pacatelor si faradelegilor si n-are cine sa le duca Vestea Buna a Evangheliei, singura care-i poate salva din aceasta stare nenorocita, iar noi stam nepasatori. Nu vreti sa urmam pe Domnul Iisus, sa mergem si sa cautam pe fratii nostri pierduti? Toata adunarea a raspuns: Da, mergem cu totii, frate Marini! Zis si facut. Ne-am sculat si, dupa ce ne-am rugat Domnului, cerand ajutor si binecuvantare in lucrarea care ne statea in fata, am plecat in oras sa cautam pe fratii nostri . Ne-am indreptat spre cel mai mare restaurant din centrul Sibiului, Bulevard , care era proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Aici, in fiecare noapte, se tineau petreceri cu dans pana in zori, unde se savarseau cele mai mari pacate si faradelegi. Despre acest restaurant al Mitropoliei Sibiului a scris si Parintele Iosif Trifa in foaia Isus Biruitorul , din anul 1935.

De data aceasta, saloanele restaurantului erau ocupate de Societatea femeilor ortodoxe romane din Sibiu, care era patronata de sotia unui protopop al Catedralei din Sibiu. Aceasta societate aranjase balul femeilor ortodoxe, cu petrecere si dans pana in zori, in scopul ajutorarii saracilor. Mai multe afise mari, lipite pe usile de la intrarea in restaurant si in sala de bal, aratau lucrul acesta.

Iata continutul afisului:In saloanele Restaurantului Bulevard ,in seara zilei de 12 octombrie 1936, Societatea femeilor ortodoxe romane din Sibiu, patronata de d-na ., sotie de protopop,aranjeaza BALUL femeilor ortodoxe romane,unde se poate petrece si dansa pana in zorii zilei.

Venitul curat al acestui Bal este destinatpentru ajutorarea saracilor din orasul nostru. La inceput, ne era nu stiu cum sa intram intr-un asemenea local. Insa fratele Ioan Marini ne-a incurajat, spunandu-ne: In Numele Domnului si cu El, putem intra si aici, fratilor! .

Era catre ora zece seara. Balul incepuse, sala era plina de tot felul de lume...