Iubirea şi mila!
din vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani) la nunta de la Ciula mai 1981 Spune Evanghelistul Luca in capitolul 2, versetul 8, ca in Betleem erau niste pastori care stateau noaptea de straja imprejurul turmei lor . A fi pastor, fratii mei dragi, este un lucru foarte greu! Spune poetul nostru drag: De dragoste si mila, []din vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani)la nunta de la Ciula mai 1981Spune Evanghelistul Luca in capitolul 2, versetul 8, ca in Betleem erau niste pastori care stateau noaptea de straja imprejurul turmei lor .
A fi pastor, fratii mei dragi, este un lucru foarte greu! Spune poetul nostru drag:De dragoste si mila, arenevoie orice om sarac;acela care nu iubeste,pastor sa nu se faca-n veac! Numai acela care iubeste, numai acela care are mila. Pastorii din jurul Betleemului erau niste pastori care iubeau, care aveau mila de turma lor.
Iubirea ii facea toata ziua sa-si pastoreasca turmele, sa le duca la izvoare de odihna si la pasunile cele verzi. Iubirea nu-i lasa sa stea sa doarma linistiti, nu-i lasa. Iubirea ii facea sa se scoale de dimineata. Iubirea ii facea sa stea pana noaptea tarziu, sa-si pasca turmele la pasunile cele verzi, sa nu le duca oriunde, ci numai la izvoarele de odihna sa le adape.
Iubirea si mila! Noaptea trebuia sa stea de straja imprejurul turmei lor.
Orisice om, orice munca ar depune el in timpul zilei, cand vine noaptea are si el dreptul la odihna. Numai un pastor nu se poate odihni!Numai voi, dragi pastori, cand va veti odihni? Dragostea v-a facut ca toata ziua sa munciti, ca sa va purtati oile la pasuni verzi si la izvoare de odihna. i acum noaptea cum sa le lasati singure? Caci daca le lasati numai singure, vine noaptea si maine dimineata nu veti mai avea nimic.
Voi trebuie sa vegheati toata noaptea imprejurul turmei voastre! Acel care are o inima acel care are o turma el nu poate dormi! Dragostea il face sa munceasca toata ziua pentru turma draga. Iar mila il face sa stea de veghe toata noaptea si sa nu doarma. Cum ar putea dormi? Ce s-ar alege de turma lui, daca noaptea ar lasa-o prada talharilor si lupilor?Nu! Un pastor nu poate!Un pastor nu are bat, ci inima! Acel care are numai bat, in curand nu va mai avea turmaPoetul nostru drag spunea despre Blandul Pastor:Pe-o oaie ce cazuse jos,a ridicat-o El frumosPe alta, care la pamantzacea cu piciorusul frant,El o lega mangaietor Asa va face un pastor: el va simti cu fiecare, va intelege pe fiecare, va suferi cu fiecare, va plange cu fiecare.
In tinuturile acelea erau niste pastori Fratii mei dragi, si in tinuturile noastre erau niste pastori minunati. In tinuturile noastre erau niste pastori cum n-au fost altii pe toata fata pamantului. Ei au trait, au iubit, au muncit cu multa harnicie si osteneala. Oamenii acestia aveau ceva deosebit in toata fiinta lor. Cine i-a vazut asa a spus: Nu stiu daca sunt ingeri sau sunt oameni veniti din cer! Prin credinta si munca lor cinstita si prin curatia lor au agonisit in scurt timp o turma foarte numeroasa. i turma aceasta a umplut tara intreaga. N-a fost niciunde asa turma ca si turma lor. Dar pastorii acestia din tinuturile noastre, desi toata ziua munceau, ei toata noaptea lor vegheau Fratii mei dragi, ei erau niste pastori saraci. N-aveau avere pamanteasca. Averea lor erau lacrimile si dragostea. Aveau acesti pastori o inima larga. O casa primitoare. Casa lor era deschisa pentru oricine.
Oricine venea, nimeni nu-l intreba.
Oricine pleca, nimeni nu-l intreba.
La mesele lor bogate prin harnicia lor, putea oricine veni sa se sature Toti se hraneau, iar la plecare mai duceau si in traistele lor.
Nu era portar si nimeni nu-i intreba pe cei ce veneau si plecau. Ei ii socoteau pe toti frati. Nu se puteau gandi ca cineva avea viclenie sau gand de furat. Mesele lor erau bogate si au avut o turma cum n-a mai fost alta ca a lor.
Averea lor erau lacrimile si dragostea, munca si credinta. Aceste comori le au lasat mostenire urmasilor lor. Dar turmele lor, fiindca ei erau oameni saraci, si le hraneau pe un pamant care nu era al lor. Turmele lor le pastoreau pe un pamant strain, iar stapanii pamantului aceluia cereau un tribut greu pe care ei trebuia sa-l plateasca. Ei, de dragul turmelor lor, s-au hotarat sa-l plateasca oricat le cerea, oricat i-ar costa, chiar si viata lor. A trebuit sa plateasca greu si lor nu le parea rau!Dar atunci a trebuit sa-si lase turmele lor dragi care umplusera tara noastra si sa mearga sa le plateasca celor ce le cerea pretul.
Au lasat turmele aproape singure! Au lasat turmele doar pe niste copii necrescuti si cate un batran ici si colo. Iar dupa ce au plecat ei, au venit multi la turme Cum usile erau mereu deschise si mesele erau mereu intinse de acest prilej s-au folosit hotii, talharii si lupii i stiti ce au facut? Prefacandu-se ca sunt frati, au furat, au jefuit, au junghiat fara mila oitele si mieluseii necrescuti. Au pustiit si nimicit frumoasa turma crescuta si agonisita cu multe sudori si lacrimi Prefacandu-se ca li-i mila de pastorii plecati, le-au luat mieluseii, altii au luat oitele, altii au luat si oiDin turma cea binecuvantata, stransa si castigata cu sudoare si lacrimi de pastorii dragi din tinuturile noastre, a ramas un pustiu. Cand s-au intors pastorii dragi inapoi, dupa ce si-au achitat datoria lor, cand si-ai vazut turma lor risipita si jefuita, au plans lacrimi amareO, fratii mei tineri, hai sa plangem si noi cu ei de durere si mila, caci ei au muncit si altii au pradat fara mila si fara fricaSa le plateasca Domnulcum merita, la toti,ca nu li-e templu casa,ci-i pestera de hoti. Ce jale si durere! O, fratii mei tineri! Unde erati voi atunci? Priviti la parintii vostri care au muncit cu greu si au asudat si au crescut o turma Fie-va mila de ei cand ii vedeti pe urma iarasi saraci!Doamne, unde este turma pentru care noi am muncit? Au venit hotii, au venit furii, au venit lupii Cu ce am mai ramas? Astazi ne dam noi seama bine de ceea ce a spus Sfantul Apostol Pavel: Dupa plecarea mea, vor veni intre voi lupi rapitori care nu vor cruta turma si se vor scula din mijlocul vostru oameni care va vor invata lucruri stricacioase .
Cum spunea un crescut rasfatat, zicand: Cand eram copil, vorbeam ca un copil, gandeam ca un copil, dar cand am crescut om mare am lepadat ce era copilaresc . Adica: Atunci cand eram copil, mergeam cu mama la biserica si faceam cruce, dar acum am crescut mare si nu mai merg la biserica si nu mai fac cruce! .
Iata, fratii mei, cum se scoala oameni care invata lucruri stricacioase! Iata cum interpreteaza Cuvantul Domnului! In loc sa spuna: Cand eram copil, mai greseam, mai alunecam, mai cadeam si veneam plangand la mama, sa ma spele sau sa ma lege, dar acum, prin harul Domnului, nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. El poate totul! Poate birui, poate ierta, iubi si ierta .
Asa se creste sa se ajunga la statura plinatatii lui Hristos!Da, si noi am facut o greseala, pentru ca noi nu ne-am adus aminte de lucrul acesta; ca dupa ce plecam noi vin altii.
Acuma, dragii nostri, lasam, caci Dumnezeu...
A fi pastor, fratii mei dragi, este un lucru foarte greu! Spune poetul nostru drag:De dragoste si mila, arenevoie orice om sarac;acela care nu iubeste,pastor sa nu se faca-n veac! Numai acela care iubeste, numai acela care are mila. Pastorii din jurul Betleemului erau niste pastori care iubeau, care aveau mila de turma lor.
Iubirea ii facea toata ziua sa-si pastoreasca turmele, sa le duca la izvoare de odihna si la pasunile cele verzi. Iubirea nu-i lasa sa stea sa doarma linistiti, nu-i lasa. Iubirea ii facea sa se scoale de dimineata. Iubirea ii facea sa stea pana noaptea tarziu, sa-si pasca turmele la pasunile cele verzi, sa nu le duca oriunde, ci numai la izvoarele de odihna sa le adape.
Iubirea si mila! Noaptea trebuia sa stea de straja imprejurul turmei lor.
Orisice om, orice munca ar depune el in timpul zilei, cand vine noaptea are si el dreptul la odihna. Numai un pastor nu se poate odihni!Numai voi, dragi pastori, cand va veti odihni? Dragostea v-a facut ca toata ziua sa munciti, ca sa va purtati oile la pasuni verzi si la izvoare de odihna. i acum noaptea cum sa le lasati singure? Caci daca le lasati numai singure, vine noaptea si maine dimineata nu veti mai avea nimic.
Voi trebuie sa vegheati toata noaptea imprejurul turmei voastre! Acel care are o inima acel care are o turma el nu poate dormi! Dragostea il face sa munceasca toata ziua pentru turma draga. Iar mila il face sa stea de veghe toata noaptea si sa nu doarma. Cum ar putea dormi? Ce s-ar alege de turma lui, daca noaptea ar lasa-o prada talharilor si lupilor?Nu! Un pastor nu poate!Un pastor nu are bat, ci inima! Acel care are numai bat, in curand nu va mai avea turmaPoetul nostru drag spunea despre Blandul Pastor:Pe-o oaie ce cazuse jos,a ridicat-o El frumosPe alta, care la pamantzacea cu piciorusul frant,El o lega mangaietor Asa va face un pastor: el va simti cu fiecare, va intelege pe fiecare, va suferi cu fiecare, va plange cu fiecare.
In tinuturile acelea erau niste pastori Fratii mei dragi, si in tinuturile noastre erau niste pastori minunati. In tinuturile noastre erau niste pastori cum n-au fost altii pe toata fata pamantului. Ei au trait, au iubit, au muncit cu multa harnicie si osteneala. Oamenii acestia aveau ceva deosebit in toata fiinta lor. Cine i-a vazut asa a spus: Nu stiu daca sunt ingeri sau sunt oameni veniti din cer! Prin credinta si munca lor cinstita si prin curatia lor au agonisit in scurt timp o turma foarte numeroasa. i turma aceasta a umplut tara intreaga. N-a fost niciunde asa turma ca si turma lor. Dar pastorii acestia din tinuturile noastre, desi toata ziua munceau, ei toata noaptea lor vegheau Fratii mei dragi, ei erau niste pastori saraci. N-aveau avere pamanteasca. Averea lor erau lacrimile si dragostea. Aveau acesti pastori o inima larga. O casa primitoare. Casa lor era deschisa pentru oricine.
Oricine venea, nimeni nu-l intreba.
Oricine pleca, nimeni nu-l intreba.
La mesele lor bogate prin harnicia lor, putea oricine veni sa se sature Toti se hraneau, iar la plecare mai duceau si in traistele lor.
Nu era portar si nimeni nu-i intreba pe cei ce veneau si plecau. Ei ii socoteau pe toti frati. Nu se puteau gandi ca cineva avea viclenie sau gand de furat. Mesele lor erau bogate si au avut o turma cum n-a mai fost alta ca a lor.
Averea lor erau lacrimile si dragostea, munca si credinta. Aceste comori le au lasat mostenire urmasilor lor. Dar turmele lor, fiindca ei erau oameni saraci, si le hraneau pe un pamant care nu era al lor. Turmele lor le pastoreau pe un pamant strain, iar stapanii pamantului aceluia cereau un tribut greu pe care ei trebuia sa-l plateasca. Ei, de dragul turmelor lor, s-au hotarat sa-l plateasca oricat le cerea, oricat i-ar costa, chiar si viata lor. A trebuit sa plateasca greu si lor nu le parea rau!Dar atunci a trebuit sa-si lase turmele lor dragi care umplusera tara noastra si sa mearga sa le plateasca celor ce le cerea pretul.
Au lasat turmele aproape singure! Au lasat turmele doar pe niste copii necrescuti si cate un batran ici si colo. Iar dupa ce au plecat ei, au venit multi la turme Cum usile erau mereu deschise si mesele erau mereu intinse de acest prilej s-au folosit hotii, talharii si lupii i stiti ce au facut? Prefacandu-se ca sunt frati, au furat, au jefuit, au junghiat fara mila oitele si mieluseii necrescuti. Au pustiit si nimicit frumoasa turma crescuta si agonisita cu multe sudori si lacrimi Prefacandu-se ca li-i mila de pastorii plecati, le-au luat mieluseii, altii au luat oitele, altii au luat si oiDin turma cea binecuvantata, stransa si castigata cu sudoare si lacrimi de pastorii dragi din tinuturile noastre, a ramas un pustiu. Cand s-au intors pastorii dragi inapoi, dupa ce si-au achitat datoria lor, cand si-ai vazut turma lor risipita si jefuita, au plans lacrimi amareO, fratii mei tineri, hai sa plangem si noi cu ei de durere si mila, caci ei au muncit si altii au pradat fara mila si fara fricaSa le plateasca Domnulcum merita, la toti,ca nu li-e templu casa,ci-i pestera de hoti. Ce jale si durere! O, fratii mei tineri! Unde erati voi atunci? Priviti la parintii vostri care au muncit cu greu si au asudat si au crescut o turma Fie-va mila de ei cand ii vedeti pe urma iarasi saraci!Doamne, unde este turma pentru care noi am muncit? Au venit hotii, au venit furii, au venit lupii Cu ce am mai ramas? Astazi ne dam noi seama bine de ceea ce a spus Sfantul Apostol Pavel: Dupa plecarea mea, vor veni intre voi lupi rapitori care nu vor cruta turma si se vor scula din mijlocul vostru oameni care va vor invata lucruri stricacioase .
Cum spunea un crescut rasfatat, zicand: Cand eram copil, vorbeam ca un copil, gandeam ca un copil, dar cand am crescut om mare am lepadat ce era copilaresc . Adica: Atunci cand eram copil, mergeam cu mama la biserica si faceam cruce, dar acum am crescut mare si nu mai merg la biserica si nu mai fac cruce! .
Iata, fratii mei, cum se scoala oameni care invata lucruri stricacioase! Iata cum interpreteaza Cuvantul Domnului! In loc sa spuna: Cand eram copil, mai greseam, mai alunecam, mai cadeam si veneam plangand la mama, sa ma spele sau sa ma lege, dar acum, prin harul Domnului, nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. El poate totul! Poate birui, poate ierta, iubi si ierta .
Asa se creste sa se ajunga la statura plinatatii lui Hristos!Da, si noi am facut o greseala, pentru ca noi nu ne-am adus aminte de lucrul acesta; ca dupa ce plecam noi vin altii.
Acuma, dragii nostri, lasam, caci Dumnezeu...
