Pocãința mântuitoare
(Marcu 1, 1-8) Primul lucru mai intai trebuie sa dam slava lui Dumnezeu ca am ajuns cu zile pana astazi. Multi frati si surori au plecat la Domnul Acasa inainte de a se incheia anul trecut si, iata-ne, suntem deci datori sa multumim bunului Dumnezeu ca am pasit pragul noului [] (Marcu 1, 1-8) Primul lucru mai intai trebuie sa dam slava lui Dumnezeu ca am ajuns cu zile pana astazi. Multi frati si surori au plecat la Domnul Acasa inainte de a se incheia anul trecut si, iata-ne, suntem deci datori sa multumim bunului Dumnezeu ca am pasit pragul noului an cu speranta unui an mai bun, de pace, de liniste, de sanatate si de lucrare la mantuirea sufleteasca.
Astazi, lasand Betleemul, sa alergam la Iordan, in pustie, acolo unde striga ca o trambita gura Sfantului Ioan Botezatorul si ca, pentru botez, sa ne pregatim cu marturisire curata a pacatelor, cu cainta pentru cele facute, cu haine albe pentru botez si cu stalpari de fapte bune. Ca orice nou venit la Iordan, asa si noi poate ne intrebam astazi: care e adevarata misiune a Sfantului Ioan Botezatorul? Ne-o spune Sfanta Evanghelie de astazi, ne-o spun cei patru evanghelisti, ne-o spune Insusi Iisus Hristos. i anume: sa vesteasca lumii ca timpul intruparii Domnului a venit; sa pregateasca calea inaintea Lui, adica sa pregateasca sufletele oamenilor pentru a crede in Mesia; sa cheme lumea la pocainta, la marturisirea pacatelor, la o viata noua; sa mearga inaintea Fiului lui Dumnezeu ca un inger, ca o faclie aprinsa, asa cum se cuvine; sa boteze lumea cu botezul pocaintei; sa boteze pe Insusi Iisus Hristos in Iordan; sa-L arate lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Cel ce singur poate ridica pacatele ei; si, in sfarsit, sa patimeasca pentru adevar si sa vesteasca si celor din iad ca a venit in lume Mantuitorul si Dumnezeul nostru.
Am auzit Evanghelia dinaintea Sfantului Botez , care intai ne aminteste ca Sfantul Ioan Botezatorul se nevoia undeva in Muntii Iudeii. 30 de ani de pustie, de rugaciune si de nevointa a petrecut, ca sa se faca vrednic sa boteze pe Mantuitorul Hristos. Mantuitorul nu avea nevoie de botezul omului, ca nu avea pacate, dar S-a botezat, ca sa ne invete pe noi, pacatosii, sa ne smerim si noi, fiecare unul altuia si toti inaintea lui Hristos, a duhovnicului, sa ne smerim marturisindu-ne pacatele noastre. Asta e Taina Botezului pe care l-a practicat Sfantul Ioan: a invatat lumea ca fara spovedanie si fara spalarea pacatelor cu cainta, si fara marturisire deci nu ne putem apropia de Hristos. i acesta se numeste botezul pocaintei. Asadar, Sfantul Ioan, dupa 30 de ani cat a stat in pustie imbracat intr-o haina din piele de camila si incins cu brau de curea, dupa 30 de ani, a luat porunca de la Dumnezeu sa pregateasca lumea pentru venirea lui Hristos. i propovaduia, spunand cuvant de invatatura: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor! Apoi indemna sa dea din hainele lor daca aveau doua sau trei una celui sarac; daca aveau bani, sa dea si celui ce nu are; fiecare sa se multumeasca cu cat ii da Dumnezeu, cu salariul lui si fiecare sa isi caute de sufletul lui si de pocainta. Iar pe cei bogati, pe cei zgarciti, pe cei rai ii mustra si zicea: Pui de naparca, pentru ce-ati venit aici daca nu aveti smerenie? Adica, cu alte cuvinte, daca din inima nu ne caim, nu ne pocaim, degeaba mergem noi la Biserica chiar si in Adunare. Ne trebuie si cainta, ne trebuie si lacrima, ne trebuie si rabdare, ne trebuie si milostenie pentru cei saraci. Cat de putin trebuie sa facem si noi, sa ne ajutam frate pe frate. Asa invata Sfantul Ioan acolo, in Valea Iordanului, si asa a facut-o pana cand a venit Mantuitorul, cerand sa fie botezat de catre Ioan. Care e taina botezului practicat de Sfantul Ioan sau ce simbolizeaza el? Simbolizeaza spovedania noastra, a crestinilor. i iata ca, la inceput de an nou, aceasta evanghelie ne indeamna sa pornim la un an nou cu viata noua, cu inima curata si smerita, cu dragoste si fratie intre crestini, intre rude, intre toti. i sa promitem bunului Dumnezeu, la inceput de an nou, daca vrem sa ne mearga toate mai bine decat acum, ca vom veni duminica regulat la Biserica si apoi la Adunare, fiecare in satul lui sau la parohia lui, fiecare unde poate. Cel mai bun sfat pe care vi-l dam noi acum este acesta: Nu lipsiti duminica si in zilele de sarbatoare, de la Sfanta Liturghie si de la Adunare! Este cea mai mare Slujba si Jertfa care se face pe pamant. Fara Sfanta Liturghie, nici o rugaciune nu are valoare, iar daca incepem cu Sfanta Liturghie si terminam cu Adunarea, cu adevarat suntem pe calea lui Hristos, pe calea pocaintei, pe calea mantuirii.
Maine, este slavitul praznic al Bobotezei, pe care trebuie sa-l intampinam cu bucurie, cu vrednicie si recunostinta, fiindca, intrand in repejunile Iordanului, Mantuitorul nostru ia asupra Sa pacatele noastre, ca sa ne scape de ele. La pregatirea noastra pentru sarbatoare, ne ajuta Sfantul Ioan Botezatorul, pe care pericopa evanghelica de astazi il prezinta drept glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui (Mc 1, 3). El a venit sa defriseze padurea pacatelor si a nelegiuirilor umane, pentru ca oamenii sa poata primi Calea, Adevarul si Viata , prin Hristos. El a deschis usa ca sa intre Stapanul ceresc pe arena acestei lumi, stigmatizata de blestem si de moarte. El i-a pregatit pe oameni pentru venirea Izbavitorului, botezand si propovaduind botezul pocaintei spre iertarea pacatelor . Esenta predicii sale este: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor! (Mt 3, 2; cf. Mc 1, 15), fiindca numai pocainta pregateste calea, ca Hristos si Imparatia Lui sa vina la noi cu putere.
Iubiti frati si surori,POCAIN A este, cum spunea poetul Robert Frost ( 1963), revolutia unui om , o revolutie nu impotriva lumii sau a altor oameni, ci impotriva raului din noi. Cand am pacatuit, nu putem suporta mustrarile constiintei si noptile fara somn. Ce-i de facut cu aceste sentimente de vina? Le putem scoate din minte sau uita, aceasta fiind o inabusire, dar ea nu merge, fiindca poate produce boala mintala. Alternativa inabusirii este pocainta, care inseamna ca esti cinstit in fata lui Dumnezeu, nu ascunzi pacatul, il recunosti, il marturisesti si cauti iertarea lui Hristos, Care, prin Sfantul Ioan Iacob, ne zice fiecaruia din noi: Negura pacatului, / Cuprinzand viata ta, / Eu sunt Soare neapus: / Vino la lumina Mea! .
Ce cere adevarata pocainta? Ea cere cinci lucruri foarte importante:1. MINTE SCHIMBATA cuvantul grecesc pentru pocainta este metanoia , care inseamna chiar schimbarea mintii. Aceasta te ajuta sa vezi acel rau din mintea ta, care te-a facut sa actionezi gresit. Apoi te ajuta sa actualizezi mintea lui Hristos , Care locuieste in tine de la Botez, aducandu-I Lui ganduri nemuscate de fiare , cum zice Sfantul Marcu Ascetul. Asa a facut...
Astazi, lasand Betleemul, sa alergam la Iordan, in pustie, acolo unde striga ca o trambita gura Sfantului Ioan Botezatorul si ca, pentru botez, sa ne pregatim cu marturisire curata a pacatelor, cu cainta pentru cele facute, cu haine albe pentru botez si cu stalpari de fapte bune. Ca orice nou venit la Iordan, asa si noi poate ne intrebam astazi: care e adevarata misiune a Sfantului Ioan Botezatorul? Ne-o spune Sfanta Evanghelie de astazi, ne-o spun cei patru evanghelisti, ne-o spune Insusi Iisus Hristos. i anume: sa vesteasca lumii ca timpul intruparii Domnului a venit; sa pregateasca calea inaintea Lui, adica sa pregateasca sufletele oamenilor pentru a crede in Mesia; sa cheme lumea la pocainta, la marturisirea pacatelor, la o viata noua; sa mearga inaintea Fiului lui Dumnezeu ca un inger, ca o faclie aprinsa, asa cum se cuvine; sa boteze lumea cu botezul pocaintei; sa boteze pe Insusi Iisus Hristos in Iordan; sa-L arate lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Cel ce singur poate ridica pacatele ei; si, in sfarsit, sa patimeasca pentru adevar si sa vesteasca si celor din iad ca a venit in lume Mantuitorul si Dumnezeul nostru.
Am auzit Evanghelia dinaintea Sfantului Botez , care intai ne aminteste ca Sfantul Ioan Botezatorul se nevoia undeva in Muntii Iudeii. 30 de ani de pustie, de rugaciune si de nevointa a petrecut, ca sa se faca vrednic sa boteze pe Mantuitorul Hristos. Mantuitorul nu avea nevoie de botezul omului, ca nu avea pacate, dar S-a botezat, ca sa ne invete pe noi, pacatosii, sa ne smerim si noi, fiecare unul altuia si toti inaintea lui Hristos, a duhovnicului, sa ne smerim marturisindu-ne pacatele noastre. Asta e Taina Botezului pe care l-a practicat Sfantul Ioan: a invatat lumea ca fara spovedanie si fara spalarea pacatelor cu cainta, si fara marturisire deci nu ne putem apropia de Hristos. i acesta se numeste botezul pocaintei. Asadar, Sfantul Ioan, dupa 30 de ani cat a stat in pustie imbracat intr-o haina din piele de camila si incins cu brau de curea, dupa 30 de ani, a luat porunca de la Dumnezeu sa pregateasca lumea pentru venirea lui Hristos. i propovaduia, spunand cuvant de invatatura: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor! Apoi indemna sa dea din hainele lor daca aveau doua sau trei una celui sarac; daca aveau bani, sa dea si celui ce nu are; fiecare sa se multumeasca cu cat ii da Dumnezeu, cu salariul lui si fiecare sa isi caute de sufletul lui si de pocainta. Iar pe cei bogati, pe cei zgarciti, pe cei rai ii mustra si zicea: Pui de naparca, pentru ce-ati venit aici daca nu aveti smerenie? Adica, cu alte cuvinte, daca din inima nu ne caim, nu ne pocaim, degeaba mergem noi la Biserica chiar si in Adunare. Ne trebuie si cainta, ne trebuie si lacrima, ne trebuie si rabdare, ne trebuie si milostenie pentru cei saraci. Cat de putin trebuie sa facem si noi, sa ne ajutam frate pe frate. Asa invata Sfantul Ioan acolo, in Valea Iordanului, si asa a facut-o pana cand a venit Mantuitorul, cerand sa fie botezat de catre Ioan. Care e taina botezului practicat de Sfantul Ioan sau ce simbolizeaza el? Simbolizeaza spovedania noastra, a crestinilor. i iata ca, la inceput de an nou, aceasta evanghelie ne indeamna sa pornim la un an nou cu viata noua, cu inima curata si smerita, cu dragoste si fratie intre crestini, intre rude, intre toti. i sa promitem bunului Dumnezeu, la inceput de an nou, daca vrem sa ne mearga toate mai bine decat acum, ca vom veni duminica regulat la Biserica si apoi la Adunare, fiecare in satul lui sau la parohia lui, fiecare unde poate. Cel mai bun sfat pe care vi-l dam noi acum este acesta: Nu lipsiti duminica si in zilele de sarbatoare, de la Sfanta Liturghie si de la Adunare! Este cea mai mare Slujba si Jertfa care se face pe pamant. Fara Sfanta Liturghie, nici o rugaciune nu are valoare, iar daca incepem cu Sfanta Liturghie si terminam cu Adunarea, cu adevarat suntem pe calea lui Hristos, pe calea pocaintei, pe calea mantuirii.
Maine, este slavitul praznic al Bobotezei, pe care trebuie sa-l intampinam cu bucurie, cu vrednicie si recunostinta, fiindca, intrand in repejunile Iordanului, Mantuitorul nostru ia asupra Sa pacatele noastre, ca sa ne scape de ele. La pregatirea noastra pentru sarbatoare, ne ajuta Sfantul Ioan Botezatorul, pe care pericopa evanghelica de astazi il prezinta drept glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui (Mc 1, 3). El a venit sa defriseze padurea pacatelor si a nelegiuirilor umane, pentru ca oamenii sa poata primi Calea, Adevarul si Viata , prin Hristos. El a deschis usa ca sa intre Stapanul ceresc pe arena acestei lumi, stigmatizata de blestem si de moarte. El i-a pregatit pe oameni pentru venirea Izbavitorului, botezand si propovaduind botezul pocaintei spre iertarea pacatelor . Esenta predicii sale este: Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor! (Mt 3, 2; cf. Mc 1, 15), fiindca numai pocainta pregateste calea, ca Hristos si Imparatia Lui sa vina la noi cu putere.
Iubiti frati si surori,POCAIN A este, cum spunea poetul Robert Frost ( 1963), revolutia unui om , o revolutie nu impotriva lumii sau a altor oameni, ci impotriva raului din noi. Cand am pacatuit, nu putem suporta mustrarile constiintei si noptile fara somn. Ce-i de facut cu aceste sentimente de vina? Le putem scoate din minte sau uita, aceasta fiind o inabusire, dar ea nu merge, fiindca poate produce boala mintala. Alternativa inabusirii este pocainta, care inseamna ca esti cinstit in fata lui Dumnezeu, nu ascunzi pacatul, il recunosti, il marturisesti si cauti iertarea lui Hristos, Care, prin Sfantul Ioan Iacob, ne zice fiecaruia din noi: Negura pacatului, / Cuprinzand viata ta, / Eu sunt Soare neapus: / Vino la lumina Mea! .
Ce cere adevarata pocainta? Ea cere cinci lucruri foarte importante:1. MINTE SCHIMBATA cuvantul grecesc pentru pocainta este metanoia , care inseamna chiar schimbarea mintii. Aceasta te ajuta sa vezi acel rau din mintea ta, care te-a facut sa actionezi gresit. Apoi te ajuta sa actualizezi mintea lui Hristos , Care locuieste in tine de la Botez, aducandu-I Lui ganduri nemuscate de fiare , cum zice Sfantul Marcu Ascetul. Asa a facut...
