1. Cand nu mandria, care nu se mai satura de lingusiri si de laude, si nici lenevia, care nu se mai satura de indoieli, de temeri si de precautii, ci intelepciunea gaseste ca ajunge cu acestea si ca este, in sfarsit, vremea sa li se puna capat, atunci e intr adevar asa! Opreste []1. Cand nu mandria, care nu se mai satura de lingusiri si de laude,si nici lenevia, care nu se mai satura de indoieli, de temeri si de precautii, ci intelepciunea gaseste ca ajunge cu acestea si ca este, in sfarsit, vremea sa li se puna capat, atunci e intr adevar asa!Opreste te!2. Suflete cunoscator al Cuvantului Celui de foc al lui Dumnezeu, nu te cutremuri tu oare ca, fiind stapanit de lacomie,ai primit daruri straine in schimbul vanzarii fratilor tai? i al stricarii invataturii si credintei curate?Suflete mandru si increzut! Nu ti mai ajung tie lingusirile si laudele?Ci te mai lasi inca ademenit cu acestea, spre a fi folosit ca o unealta de catre duhul strain impotriva alor tai?Ajunge! Opreste te!3. Daca nu ajunge cat rau ai facut,cata tulburare ai pricinuitsi cata paguba si hula ai adus Lucrarii Domnului, sar putea sa nu ti ingaduie Dumnezeu sa mai faci nici un rau de azi incolo. i ce te asteapta apoi?Opreste te!4. Adeseori se intampla asa: multa vreme iti mersese bine si te obisnuisesi cu bucuriile, cu tihna, cu un drum usor si placut si dintr o data te pomenesti intr un vartej de necazuri, intr o lovitura ca de trasnet si prabusit intr o prapastie parca fara fund!Atunci slaveste L pe Dumnezeu pentru binele din urmasi incredinteaza te Lui pentru greul dinainte.5. Daca se intampla nenorocirea sa cazi, ai grija si nu te tavali cu placere in pacatsi nici nu te prabusi in deznadejde,ci indata ce te pomenesti trantit, lupta sa iesi, strigand dupa ajutorul Domnului. i nu te lasa pana cand iarasi vei fi izbavit si scos!6. Chiar si din fundul adancului intristarii, descu-rajarii, asupririi sau caderii, noi sa privim spre El.

Pe temeiul mantuirii aduse de Domnul si Mantuitorul nostru prin Crucea, prin Ingroparea si prin Invierea Sa,noi nadajduim totdeauna si nu deznadajduim niciodata.7. O, tu, sufletul meu si fiul meu, chiar si in cel mai intunecat, mai rece, mai bine pazit fund al adancului, sa nu te lasi coplesitsi sa nu deznadajduiesti:caci Hristos a fost si acolo pentru noi,iar El va veni si te va scoate si pe tine.

Numai crede si L cheama, nadajduind puternic in El, pana ce vei fi izbavit intr adevar.8. In smerenie nu este numai infatisarea blanda a fetei,nici numai renuntarea infranarii,nici numai vorba domoala sau locul pe scaunul cel mai din urma.

Ci in smerenie este mai ales acea intelepciune curata si pasnica,blanda si usor de induplecat,plina de mila si de roade bune,nefatarnica si nepartinitoare (Iac 3, 17),care totdeauna si in toate pastreaza masura frumoasa a bunei-cuviinte.9. Buna-cuviinta nu trece niciodata peste marginile priceperii sale,sau ale meritelor sale,sau ale pozitiei sale.

Va avea totdeauna constiinta starii sale modeste. i din aceasta stare va gandi, va vorbi si va lucraatat fata de Dumnezeu, cat si fata de oameni.

Atat unde cel...