Care este porunca cea mai mare?
Unul dintre ei, invatator de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a intrebat:Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege? El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta este marea si intaia porunca.
Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si prorocii. (Matei 22, 34-40)In porunca iubirii de Dumnezeu si de oameni zicea Iisus ca se cuprind toata legea si prorocii. In aceasta porunca se cuprinde si toata Evanghelia, caci si Evanghelia nu este altceva decat dragostea lui Dumnezeu Tatal si Fiul descoperita oamenilor pe pamant. Ca sa poti avea dragoste crestina, adevarata, vie si lucratoare, trebuie sa cunosti mai intai si sa afli mai intai dragostea lui Dumnezeu Tatal fata de noi, fapturile Lui. Izvorul si puterea dragostei noastre este Insusi Dumnezeu, precum asa de bine a spus acest lucru Apostolul Ioan in cuvintele: In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre Daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa ne iubim unul pe altul (I Ioan 4, 10-11). Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 8). Aceasta invatatura a dragostei crestine a predicat-o neincetat Iisus Mantuitorul si pe urma a intarit-o cu insasi Jertfa Sa cea sfanta. Ca pe un testament a lasat Iisus Mantuitorul apostolilor sai cuvintele: Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum si Eu v-am iubit pe voi. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii (Ioan 13, 34-35). Dar Mantuitorul n-a predicat iubire numai intre ucenicii Sai, ci a predicat o iubire larga a de-aproapelui, oricine ar fi el. In legea lui Moise, iubirea era inchisa intre granitele fiilor lui Israel. Tot ce nu era din Israel putea fi si trebuia chiar urat, dispretuit, ba si ucis cateodata.
Iisus Mantuitorul a adus porunca cea noua a iubirii de-aproapelui, a iubirii chiar si a vrajmasilor nostri. Mantuitorul a inceput sa invete mai intai in lume ca fiecare om e un suflet a lui Dumnezeu, e un frate al nostru in Dumnezeu, care trebuie iertat, iubit si adus la lumina vietii. Iisus a lasat in lume Evanghelia iubirii de oameni si, pana va fi aceasta lume, nu se va ivi o invatatura mai minunata decat aceasta.
Cu aceasta Evanghelie a iubirii au cuprins apostolii toata lumea si aceasta iubire este si azi sufletul si duhul vietii crestine. Aceasta iubire era si in viata celor dintai crestini. Despre crestinii cei dintai, Scripturile ne spun ca erau in legatura frateasca, intru frangerea painii si intru rugaciuni. i era una sufletul si inima celor ce s-au botezat (cf. Fapte 2, 42; 4, 32). Insa durere: din ce a trecut vremea si veacurile, dragostea crestina s-a tot racit si a slabit. In vremile noastre parca s-a stins cu totul dragostea crestina. Se urasc azi popoarele, se urasc fiii aceluiasi neam, se urasc chiar si cei din aceeasi casa. S-a implinit parca profetia Scripturilor: Tatal va fi impotriva fiului si fiul impotriva tatalui, mama impotriva fiicei si fiica impotriva mamei (Luca 12, 53). De ce s-a stins si se stinge mereu dragostea crestina intre oameni? Raspunsul cel mai bun il da Apostolul Ioan cand zice: Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 8). Crestinii de azi nu-L cunosc cu adevarat pe Dumnezeu si pe Iisus Mantuitorul, de aceea...