Părintele Iosif Trifa – Un model în ortodoxia românească
Iata doar cateva argumente in acest sens: Viziunea Parintelui fata de preotie A fost convins ca preotul trebuie sa fie aproape de mirean pentru a-l sustine in urcusul duhovnicesc comun, TURMA I PASTOR, in caz contrar misiunea sa se indeplineste defectuos si cu caracter de provizorat. Puneti Biblia in mana poporului!!! [] Iata doar cateva argumente in acest sens:Viziunea Parintelui fata de preotie A fost convins ca preotul trebuie sa fie aproape de mirean pentru a-l sustine in urcusul duhovnicesc comun, TURMA I PASTOR, in caz contrar misiunea sa se indeplineste defectuos si cu caracter de provizorat. Puneti Biblia in mana poporului!!! un indemn promovat si sustinut de Parintele Iosif; era convins ca slujitorii sfintelor altare trebuie sa faca acest lucru pentru a scoate oamenii din bezna nestiintei si a ignorantei. INTERPRETAREA BIBLIEI ATEN IONA INSA PARINTELE APAR INE BISERICII PRIN SFIN II PARIN I. ( A SE CITI Iosif Trifa, Ce este Oastea Domnului p. 246) Din scrisoarea trimisa de Parintele Iosif TRIFA profesorului univ. Ioan LUPA :De zece ani port langa numele meu cuvantul preot si cu fiori ma gandesc la dimineata aceea in care numele meu ar aparea fara acest cuvant, sa sterg cuvantul preot de langa numele meu si sa scriu altul in locu-i, hotarat e o solutie fericita pentru un trai tihnit, dar nu pentru suflet, caci pentru mine cuvantul preot inseamna un har, un dar, o marire a raspunderii, si nu o sarcina care se poate lasa si schimba oricand. () Eu, draga, vreau sa raman cu aceasta numire sfanta de preot si nu este suferinta si nici mizerie, nici durere, putere sau amagire in aceasta lume care m-ar putea desparti de ea . (Biserica si scoala, nr. 37 din 26 sept. 1920)Spiritul de jertfa al Parintelui Parintele ne-a reamintit, prin exemplul personal, ca iubirea inseamna jertfa continua; atat cat jertfesti atat si iubesti (Traian Dorz). Astazi nu mai suntem capabili de jertfa pentru ca egoismul este boala societatii moderne sau post-moderne. Cele 7 operatii din trupul sau firav, ultima dintre ele ramanand deschisa, provocandu-i mari dureri. De pe patul spitalului (Sibiu, Geoagiu, Davos -Elvetia) scria, indemna, sfatuia si se ruga pana la epuizare.
Ani de zile m-am luptat cu greutati, cu mizerii si cu jertfe pe care singur Domnul de sus le cunoaste. Cu pieptul zdrobit scriu mereu, de pe pat carti si foi pentru a putea alimenta fronturile si tipografia . (Ostasul Domnului, 1935, p. 7)Marturisirea Parintelui dupa trecerea a 7 ani de la infiintarea Oastei Domnului Urmeaza anii in care mi-am macinat pieptul si sanatatea, anii in care am creat Lumina Satelor si Oastea Domnului . Sunt anii in care baiatul meu ma lasa intotdeauna seara la masa de scris si dimineata ma afla tot acolo. Sunt cei 7 ani de jertfa pentru lucrul Domnului. Sunt cei 7 ani in care un om plapand se topea ca o lumina, in ravna si dragostea lui de a aprinde in popor lumina vietii si a aduce suflete pierdute la picioarele Crucii. In acesti 7 ani am scris o mare parte din talcuirile si cartile mele .
Stau gata sa plec pe drumul acestei cruci. Va rog, iubitii mei, sa ma insotiti cu rugaciunile voastre in acest drum. Va rog sa va rugati pentru mine, ca Domnul sa ma intareasca. i daca va fi sa cad pe drumul crucii, eu va rog, iubitii mei, sa nu ma uitati. Sa nu ma uitati caci v-am iubit si va voi astepta pe toti in Ierusalimul cel ceresc, unde Domnul ne va mangaia pentru toate cate am suferit si ne va trece in odihna si bucuria Lui cea vesnica.
Va salut cu cuvintele apostolului Pavel: De aceea, preaiubitii si doritii mei frati, ramaneti tari in Domnul (Filipeni 4,1). Acum se da examenul cel mare al Oastei si al ostasilor. Cu ochii tinta la Isus Capetenia si desavarsirea credintei noastre (Evrei 12,2).
Cu El vom birui!Preotul IOSIF TRIFA, SibiuDocument publicat in revista Ostasul Domnului nr. 3-4 din 1-15 februarie 1935, redactor pr. Vasile I. Ouatu, BucurestiPredica cu fapta a Parintelui Iosif TrifaToti saracii stiu si marturisesc cum casa mea a fost si este totdeauna deschisa pentru ajutorul si lipsurile lor. Calul, carul si boii mei de cate ori i-au cerut saracii, i-am lasat fara plata, pentru lipsurile lor. i precum casa mea, asa si mintea, si priceperea mea am lasat-o totdeauna deschisa pentru a da sfat, ajutor si aparare pentru plangerile vaduvelor si saracilor . (G.
D., 1938, p. 7) Smerenia sa, (in miscarea Oastei, eu nu sunt altceva decat un vas umil si slab, de care Domnul s-a folosit in lucrarea sa. Tot ce s-a facut aici e darul lui Dumnezeu ; Oastea nu umbla prin opintelile mele ci prin revarsarea Duhului Sfant ; netinerea de minte a raului (episodul relatat de Traian Dorz despre intalnirea Parintelui cu pr. Secas dusmanul Parintelui pe care l-a imbratisat si i-a urat de bine); saracia si modestia lui (toate averea pusa in slujba Domnului Iisus si a fratietatii).
Iubitor de Adevar Mai presus de toate, Parintele Iosif iubea adevarul si era impotriva minciunii sub toate aspectele ei. a stiut sa lupte de fiecare data cand minciuna era ridicata la rang de adevar. Pentru acest curaj dumnezeiesc, el si-a riscat vocatia de preot, sanatatea si chiar viata . fata de toate criticile nejuste si neargumentate dogmatic, izvorate din invidie si ura, Parintele a raspuns: Eu mi-am iubit si-mi iubesc biserica. i nu numai cu vorba, ci si cu fapta. Eu am facut bisericii mele tot binele pe care il...
Ani de zile m-am luptat cu greutati, cu mizerii si cu jertfe pe care singur Domnul de sus le cunoaste. Cu pieptul zdrobit scriu mereu, de pe pat carti si foi pentru a putea alimenta fronturile si tipografia . (Ostasul Domnului, 1935, p. 7)Marturisirea Parintelui dupa trecerea a 7 ani de la infiintarea Oastei Domnului Urmeaza anii in care mi-am macinat pieptul si sanatatea, anii in care am creat Lumina Satelor si Oastea Domnului . Sunt anii in care baiatul meu ma lasa intotdeauna seara la masa de scris si dimineata ma afla tot acolo. Sunt cei 7 ani de jertfa pentru lucrul Domnului. Sunt cei 7 ani in care un om plapand se topea ca o lumina, in ravna si dragostea lui de a aprinde in popor lumina vietii si a aduce suflete pierdute la picioarele Crucii. In acesti 7 ani am scris o mare parte din talcuirile si cartile mele .
Stau gata sa plec pe drumul acestei cruci. Va rog, iubitii mei, sa ma insotiti cu rugaciunile voastre in acest drum. Va rog sa va rugati pentru mine, ca Domnul sa ma intareasca. i daca va fi sa cad pe drumul crucii, eu va rog, iubitii mei, sa nu ma uitati. Sa nu ma uitati caci v-am iubit si va voi astepta pe toti in Ierusalimul cel ceresc, unde Domnul ne va mangaia pentru toate cate am suferit si ne va trece in odihna si bucuria Lui cea vesnica.
Va salut cu cuvintele apostolului Pavel: De aceea, preaiubitii si doritii mei frati, ramaneti tari in Domnul (Filipeni 4,1). Acum se da examenul cel mare al Oastei si al ostasilor. Cu ochii tinta la Isus Capetenia si desavarsirea credintei noastre (Evrei 12,2).
Cu El vom birui!Preotul IOSIF TRIFA, SibiuDocument publicat in revista Ostasul Domnului nr. 3-4 din 1-15 februarie 1935, redactor pr. Vasile I. Ouatu, BucurestiPredica cu fapta a Parintelui Iosif TrifaToti saracii stiu si marturisesc cum casa mea a fost si este totdeauna deschisa pentru ajutorul si lipsurile lor. Calul, carul si boii mei de cate ori i-au cerut saracii, i-am lasat fara plata, pentru lipsurile lor. i precum casa mea, asa si mintea, si priceperea mea am lasat-o totdeauna deschisa pentru a da sfat, ajutor si aparare pentru plangerile vaduvelor si saracilor . (G.
D., 1938, p. 7) Smerenia sa, (in miscarea Oastei, eu nu sunt altceva decat un vas umil si slab, de care Domnul s-a folosit in lucrarea sa. Tot ce s-a facut aici e darul lui Dumnezeu ; Oastea nu umbla prin opintelile mele ci prin revarsarea Duhului Sfant ; netinerea de minte a raului (episodul relatat de Traian Dorz despre intalnirea Parintelui cu pr. Secas dusmanul Parintelui pe care l-a imbratisat si i-a urat de bine); saracia si modestia lui (toate averea pusa in slujba Domnului Iisus si a fratietatii).
Iubitor de Adevar Mai presus de toate, Parintele Iosif iubea adevarul si era impotriva minciunii sub toate aspectele ei. a stiut sa lupte de fiecare data cand minciuna era ridicata la rang de adevar. Pentru acest curaj dumnezeiesc, el si-a riscat vocatia de preot, sanatatea si chiar viata . fata de toate criticile nejuste si neargumentate dogmatic, izvorate din invidie si ura, Parintele a raspuns: Eu mi-am iubit si-mi iubesc biserica. i nu numai cu vorba, ci si cu fapta. Eu am facut bisericii mele tot binele pe care il...
