Pilda cu talantii este foarte cunoscuta, insa prea putin inteleasa si, mai ales, prea putin pusa si traita in viata noastra. In chipul slugilor din evanghelie, carora stapanul le-a impartit talantii, suntem noi, crestinii, carora Dumnezeu ne-a impartit si ne imparte multi si feluriti talanti. Un talant de la bunul Dumnezeu este, spre pilda, si []Pilda cu talantii este foarte cunoscuta, insa prea putin inteleasa si, mai ales, prea putin pusa si traita in viata noastra. In chipul slugilor din evanghelie, carora stapanul le-a impartit talantii, suntem noi, crestinii, carora Dumnezeu ne-a impartit si ne imparte multi si feluriti talanti.

Un talant de la bunul Dumnezeu este, spre pilda, si sanatatea omului, mintea, priceperea. Un talant de la Dumnezeu e si averea omului. Un talant de la Dumnezeu sunt apoi si diferitele daruri ce le au unii oameni. Unul are darul de a canta frumos, altul are dar de a vorbi frumos, unul are dar de a scrie in versuri, altul, de a canta in violina sau alt instrument etc.

Toate acestea sunt daruri primite de la Dumnezeu si omul e dator sa le puna in slujba Domnului si a mantuirii sufletului sau. Nu tuturora li s-au dat pe o masura acesti talanti.

Unora li s-a dat numai un singur talant: sanatatea si mintea; altora (spre pilda, carturarilor) li s-au dat mai multi talanti. Toti insa trebuie sa negustoreasca pentru Domnul cu acesti talanti si sa scoata din ei dobanda de mantuire sufleteasca.

O, ce lucru frumos si, o, ce viata minunata ar fi in aceasta lume cand fiecare om ar negustori pentru Domnul cu talantii ce-i are de la El! O, cum s-ar schimba infatisarea acestei lumi cand de la ministru, pana la primarul din sat fiecare slujbas si ar da seama ca slujba lui e un talant cu care trebuie sa lucreze ca pentru Domnul si sa-si dea seama inaintea Domnului despre negustoria sufleteasca ce a facut-o cu talantul ce i s-a dat.

O, cat s-ar face de buni si plugarii si toti oamenii cand toti talantii lor ar negustori pentru Domnul! Insa ce vedem noi azi in lume? In toate partile vedem pe oameni risipind si ingropand talantii ce-i au de la Dumnezeu. Ici, iata, un betiv isi ingroapa sanatatea, mintea, averea si sufletul.

Dincolo, iata un desfranat cum isi cheltuieste talantul cel trupesc si sufletesc. Ici, iata slujbasul cum isi risipeste talantii, facand cu ei nedreptati si negustorind pentru diavolul; dincolo, iata pe zgarcitul si pe lacomul cum astupa in pamant talantul averii ce-l au de la Dumnezeu.

Un risipitor de talanti e si cel care, cu darul cantarii, canta si zbiara noaptea prin birturi, in loc sa invete si sa cante cantari crestinesti. Un risipitor de talanti e si cel care, cu darul de a scrie in versuri, scrie poezii atatatoare de patimi rele. Muzicantul care, duminica, atata lumea la joc cu mestesugul ce-l are in violina inca negustoreste pentru diavolul cu talantul ce-l are de la Dumnezeu.

Tot pentru diavolul negustoreste si cel ce are minte si invatatura buna, dar...