Te-am laudat din buze, Doamne, si i-am cantat frumos candva, era atat avant in toate, doar suflet prea putin era. tiam sa spun cuvinte nalte, cu grai smerit si grav stiam, aveam atatea-n rugaciune, doar suflet prea putin aveam. Primeam cu drag sa-mi vii in casa si chiar sa stai la masa mea, aveai loc []Te-am laudat din buze, Doamne,si i-am cantat frumos candva,era atat avant in toate,doar suflet prea putin era. tiam sa spun cuvinte nalte,cu grai smerit si grav stiam,aveam atatea-n rugaciune,doar suflet prea putin aveam.

Primeam cu drag sa-mi vii in casasi chiar sa stai la masa mea,aveai loc larg in toate-a mele,doar sufletul prea stramt l-avea.

Cu larga mana, zeciuialasi darul la altar duceam,Iti dam atat din toate-a mele,doar suflet prea putin Iti dam.

Iar astazi, Doamne, cand Cuvantulimi lumineaza tot ce fac,vad ce zadarnice-mi sunt toatecand sufletu-i de har sarac. i-atat as vrea sa n-am nimicadin tot ce m-a-nselat candva,sa nu mai cred ca-n loc de sufletmai pot sa- i darui si-altceva.

Sa cantam Domnului, nr. 889Traian Dorz, din Cantari nemuritoare