Mai mult rău iese adeseori de pe urmă prostiei decât a răutăţii
Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului (Matei 10, 16: fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii ) si trece peste textele Sfantului Pavel (Efes. 5, 17: Drept aceea, nu fiti fara de minte , II Tim. 4, 5: tu fii treaz in toate , it. 1, 8: sa fie treaz la minte si mai indeosebi: Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari ).
Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi si cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti. (Numai despre pacatele noastre spune la Pateric sa le tampim .) Cum de-ar fi putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de-a fi mereu treji ca sa nu ne lasam surprinsi de satana? i-apoi, sta scris ca Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii . Iar randuiala se opune mai presus de orice neindemanarii zapacite, slabiciunii nehotarate, neintelegerii obtuze. Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea. Iubesc naivitatea, zice Leon Daudet, dar nu la barbosi. Barbosii se cade sa fie intelepti. Sa stim, si ei si noi, ca mai mult rau iese adeseori de pe urma prostiei decat a rautatii. Nu, slujitorilor diavolului, adica smecherilor, prea le-ar veni la indemana sa fim prosti.
Dumnezeu, printre altele, ne porunceste sa fim inteligenti. (Pentru cine este inzestrat cu darul intelegerii, prostia macar de la un anume punct incolo e pacat: pacat de slabiciune si de lene, de nefolosire a talentului. Iar cand au auzit glasul Domnului Dumnezeu s-au ascuns .) []Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ...