SUB POMUL ORTODOXIEI
Duminica I din Post (Ioan 1, 44-52) Te-am vazut sub smochin (Ioan 1, 51) Astazi este o mare sarbatoare. Astazi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubitii mei, Ortodoxia? Ortodoxia este intocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor si ori de cate ori il arzi este tot mai []Duminica I din Post (Ioan 1, 44-52)Te-am vazut sub smochin (Ioan 1, 51)Astazi este o mare sarbatoare. Astazi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubitii mei, Ortodoxia?Ortodoxia este intocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor si ori de cate ori il arzi este tot mai curat, asa si Ortodoxia noastra: este aur care a iesit din cuptoarele cele duhovnicesti. Iar cuptoarele cele duhovnicesti sunt Sinoadele Ecumenice si Locale. Asadar, Ortodoxia nu este rugina eresurilor, ci este aur curat, diamantul adevarului. Ortodoxia este soarele care straluceste in Rasarit si in Apus.
Daca am fi putut, iubitii mei, sa intelegem ce este Ortodoxia, am fi iubit-o ca pe mama noastra. Ochii nostri s-ar fi umplut de lacrimi astazi. Am fi tinut sfintele icoane, am fi zis din inima noastra Doamne, miluieste , si am fi multumit lui Dumnezeu, deoarece nu ne-am nascut in vreo alta tara, ci ne-am nascut in aceasta patrie, in Elada, care miresmuieste a Ortodoxie; deoarece ne-am nascut din parinti ortodocsi. De aceea cantam: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? (Psalmul 76, 14).
Ortodoxia! Cate teme deschide astazi! Cate carti sfinte deschide astazi! Cate minuni are sa istoriseasca ziua de astazi! Ce sa spunem? Sa istorisim ce este aceasta credinta a noastra? Sa prezentam biruintele si triumfurile de peste veacuri? Sa inaltam cinstitele steaguri ale Ortodoxiei, care sunt vopsite cu sangiuri? Sa povestim istoria acestei zile sfinte si sa aratam cum vreme de o suta de ani satana si slujitorii lui au incercat sa darame aceasta sfanta Biserica a noastra, dar nu au putut, si ca in cele din urma au fost nevoiti sa-si marturiseasca infrangerea? Sau sa spunem despre acei eroi ai credintei noastre, patriarhii, imparatii, imparatesele, monahii, egumenii, poporul anonim, care pana la moarte s-au luptat pentru credinta noastra ortodoxa? Ar trebui, fratii mei, sa avem mult timp. Ar trebui ca si eu sa am putere duhovniceasca. Ar trebui sa fiu un Hrisostom (un Gura-de-Aur) sau un Vasilie sau un inger zburator. Ar trebui ca si voi sa aveti o mare vointa, pentru a putea sa istorisim maretiile zilei de astazi. Dar pentru ca toate acestea nu exista, va voi ruga sa acordati putina atentie la cateva detalii ale Evangheliei pe care am auzit-o astazi. Ajunge si un singur detaliu al Evangheliei ca sa ne folosim duhovniceste in aceasta sfanta zi a crestinatatii. Care detaliu?***Hristos ne constituie in micul lui stat, pentru a predica cea mai mare revolutie din lume. i cheama pe unul din ucenicii Lui. Acest unul nu a fost Platon, nu a fost Aristotel, nu a fost unul din barbatii mari ai lumii antice, nu a fost om de stiinta, nu a fost intelept, nu a fost bogat. Dar ce a fost? Un saracut. Era un pescar necunoscut, care-si arunca mrejele in lac, ca sa se intretina pe el si familia lui. Numele lui era Filip. Il cheama Domnul. Pentru ca Hristos este magnetul, care atrage orice suflet nobil. i Filip a fost sedus imediat de dumnezeiasca fata a Hristosului nostru. A ramas alaturi de el. Asculta dumnezeiestile Lui cuvinte. Vedea fata Lui care stralucea mai mult decat soarele. i-a spus in sine: Am aflat izvorul, L-am aflat pe Dumnezeu!De atunci, Filip nu s-a linistit. Aripi la picioarele lui, sa alerge in stanga, in dreapta si sa raspandeasca aceasta mare descoperire, ca a aflat izvorul adevarului. i mai intai de toate il cheama pe prietenul sau duhovnicesc, pe Natanael, zicandu-i: Vino si vezi (Ioan 1, 47)....
Daca am fi putut, iubitii mei, sa intelegem ce este Ortodoxia, am fi iubit-o ca pe mama noastra. Ochii nostri s-ar fi umplut de lacrimi astazi. Am fi tinut sfintele icoane, am fi zis din inima noastra Doamne, miluieste , si am fi multumit lui Dumnezeu, deoarece nu ne-am nascut in vreo alta tara, ci ne-am nascut in aceasta patrie, in Elada, care miresmuieste a Ortodoxie; deoarece ne-am nascut din parinti ortodocsi. De aceea cantam: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? (Psalmul 76, 14).
Ortodoxia! Cate teme deschide astazi! Cate carti sfinte deschide astazi! Cate minuni are sa istoriseasca ziua de astazi! Ce sa spunem? Sa istorisim ce este aceasta credinta a noastra? Sa prezentam biruintele si triumfurile de peste veacuri? Sa inaltam cinstitele steaguri ale Ortodoxiei, care sunt vopsite cu sangiuri? Sa povestim istoria acestei zile sfinte si sa aratam cum vreme de o suta de ani satana si slujitorii lui au incercat sa darame aceasta sfanta Biserica a noastra, dar nu au putut, si ca in cele din urma au fost nevoiti sa-si marturiseasca infrangerea? Sau sa spunem despre acei eroi ai credintei noastre, patriarhii, imparatii, imparatesele, monahii, egumenii, poporul anonim, care pana la moarte s-au luptat pentru credinta noastra ortodoxa? Ar trebui, fratii mei, sa avem mult timp. Ar trebui ca si eu sa am putere duhovniceasca. Ar trebui sa fiu un Hrisostom (un Gura-de-Aur) sau un Vasilie sau un inger zburator. Ar trebui ca si voi sa aveti o mare vointa, pentru a putea sa istorisim maretiile zilei de astazi. Dar pentru ca toate acestea nu exista, va voi ruga sa acordati putina atentie la cateva detalii ale Evangheliei pe care am auzit-o astazi. Ajunge si un singur detaliu al Evangheliei ca sa ne folosim duhovniceste in aceasta sfanta zi a crestinatatii. Care detaliu?***Hristos ne constituie in micul lui stat, pentru a predica cea mai mare revolutie din lume. i cheama pe unul din ucenicii Lui. Acest unul nu a fost Platon, nu a fost Aristotel, nu a fost unul din barbatii mari ai lumii antice, nu a fost om de stiinta, nu a fost intelept, nu a fost bogat. Dar ce a fost? Un saracut. Era un pescar necunoscut, care-si arunca mrejele in lac, ca sa se intretina pe el si familia lui. Numele lui era Filip. Il cheama Domnul. Pentru ca Hristos este magnetul, care atrage orice suflet nobil. i Filip a fost sedus imediat de dumnezeiasca fata a Hristosului nostru. A ramas alaturi de el. Asculta dumnezeiestile Lui cuvinte. Vedea fata Lui care stralucea mai mult decat soarele. i-a spus in sine: Am aflat izvorul, L-am aflat pe Dumnezeu!De atunci, Filip nu s-a linistit. Aripi la picioarele lui, sa alerge in stanga, in dreapta si sa raspandeasca aceasta mare descoperire, ca a aflat izvorul adevarului. i mai intai de toate il cheama pe prietenul sau duhovnicesc, pe Natanael, zicandu-i: Vino si vezi (Ioan 1, 47)....
