In 1939, tata a fost luat pe front si mai venea din cand in cand pe acas . Mama a n scut un b iat care a murit, iar dup aceea m-a n scut pe mine. Si aveam un an si jum tate cand mama m lua in brate si mergea la vecinu, unde venea cineva din familia Buruian . Mama []In 1939, tata a fost luat pe front si mai venea din cand in cand pe acas . Mama a n scut un b iat care a murit, iar dup aceea m-a n scut pe mine. Si aveam un an si jum tate cand mama m lua in brate si mergea la vecinu, unde venea cineva din familia Buruian . Mama era si in corul bisericii si zicea: Hai s cant m intre vecini niste cant ri ale Oastei Domnului . C inainte era un obicei, poate este si acum, intre vecini era portit , nu intrai pe strad . Si acolo, la vecinu, erau vreo trei surori si a venit si fratele Costache Buruian cu cateva surori si, impreun cu mama, au inceput s cante prima cantare Bate moartea la fereastr . Tata era in r zboi, iar, dup vreo 4 luni, vine din r zboi, in permisie, din Crimeea. Li se d dea drumul acas celor care mai aveau cate un copil. Si, cand vine acas , tata bucuros, ii spune lui mama: M i Marie, stii ceva? Vreau s iti cant o cantare pe care am inv tat-o in transee Si incepe tata, cantarea Bate moartea la fereastr . Mama a inceput s cante cu el. Iar tata o intreab : Dar tu de unde o stii? Aici, la vecina, vine cineva de la Buruian , cu surorile, si am inceput s cant m. Si venim in fiecare duminic aici. Acum ii spune si tata de unde stie cantarea si zice: Acolo, in transee, cand luam pauz , cantam cu fratele Nit . El era sergent de grup . Si spunea tata despre fratele Laz r Nit c pe la el trecuse fratele Ioan Marini. Fratele Nit era un ostas foarte bine preg tit si era si sergent de grup . Si, cand f ceau pauz , se retr geau intr-un transeu si citeau epistole, asa se chemau atunci, 3-4 psalmi, si citeau si incepea el s cante. Si mai erau asa doi trei militari cu el si cantau. Acuma cic era si un p rculet acolo, cand se duceau si f ceau pauz , dar un teterist adic un locotenent, cei care au f cut pedagogia si erau inv t tori erau si ofiteri si era comandant de pluton. Si comandantul de pluton spune: Unde v duceti, m i Nit ? P i ne ducem pan aici s mai citim, c noi avem nevoie de mantuire. Si a venit si ofiterul, si asa, in pauz , toti trei, in transee, pe la trei sau pe la patru, cantau cant rile Oastei Domnului. Asa m bucuram cand imi spunea mama toate aceste lucruri Simteam copil ria pe care am tr it-o lang mama.

Eu, pan prin scoala profesional , am fost ascult tor pe lang p rinti si in adunare si peste tot. Dar, din scoala profesional , am inceput s nu m mai duc la adunare si se intristau tare mama si tata si se rugau mereu pentru noi Am inceput s fac sport, eram la echipa republican de tenis. In sfarsit, se trece treaba asta, ins am creat o stare nepl cut pentru p rinti. Dar am v zut de fiecare dat , acas , cum mama si tata se rugau pentru noi. Vine timpul si s m maturizez. M-a trimis intreprinderea, m-a trimis pe la specializare in Germania, in 1973, si, in Germania, am ajuns la Barnici Parning king si acolo eram cu grupu de romani si intre noi era un neamt foarte credincios, era n scut in Timisoara si era directoru tehnic. Si acest om ne-a luat s ne plimb m un pic la m n stirile de-acolo, catolice, si am ajuns intr-un varf inalt de munte si acolo, ne opreste si spune: Vedeti turnul acela de jos cam cum e Sinaia si vedeti orasul de jos? si zice: Orasul acela trebuia s fie nimicit de Dumnezeu . V dati seama, pe mine m-a trecut asa un fior de cum vorbeste cineva de Dumnezeu pe munte sus, acolo. Si a continuat: Da, cum spun, orasul acela trebuia s fie nimicit pentru o boal puternic cum se numea, o lepr ceva, si oamenii au inceput toti s se roage si toat localitatea. si cei credinciosi au ridicat mainile la Dumnezeu, rugandu-L: Doamne, dac ne salvezi, noi vom spune tot ce ai f cut Tu pe p mant de cand Te-ai n scut si pan Te-ai dus la cer. Si spune c Dumnezeu le-a ascultat rug ciunea si veti vedea voi cand ne vom duce jos in or selul acela, vedeti cl direa aceea mare care este acolo, acolo se joac toate piesele de teatru privind Patimile Mantuitorului cat a tr it El pe p mant si bilete nu se g sesc decat din patru in patru ani. Anu trecut au fost patru ani. Si o s vedeti, cand coborati jos acuma, toti cei care au r mas s-au transmis din generatii in generatii si fac numai sculptur , pictur , filme numai cu scene ale Mantuitorului, se g seste tot ce v trebuie. Si, intr-adev r, cand ne-am coborat, cand ne-a spus lucrul acesta, v dati seama, prin mine asa trecea un fior si imi aminteam cum eram acas , in adunare la p rinti La noi se f cea seara adunare, in fiecare sear aproape, in Slobozia, Roznov. Si veneau surorile, fiecare cu lucrul lor, cu impletitul, cu torsul si nu era pe jos scandur , era p mant si f ceau jar p rintii mei. Din timp se stia c era adunarea la noi. F cea jar, punea jarul intr-o tabl mare anume pentru jar, iar surorile st teau cu picioarele spre jar, ca s fie cald, si torceau, si cantau, iar fratele...