„Milostiveşte-te, Doamne, şi nu Te mânia până în sfârşit pentru fărădelegile noastre“…
Imaginea de mai jos ne arata cum se rugau israelitenii din Biblie, cand veneau asupra lor nenorociri, necazuri si alte plagi si pedepse trimise de la Dumnezeu pentru pacatele lor. Profetii, preotii si regii se puneau atunci in fruntea poporului si se rugau cu totii pentru dumnezeiasca iertare si impacare cu Dumnezeu. O vreme de []Imaginea de mai jos ne arata cum se rugau israelitenii din Biblie, cand veneau asupra lor nenorociri, necazuri si alte plagi si pedepse trimise de la Dumnezeu pentru pacatele lor. Profetii, preotii si regii se puneau atunci in fruntea poporului si se rugau cu totii pentru dumnezeiasca iertare si impacare cu Dumnezeu.
O vreme de pedeapsa cereasca traim si noi. De ani de zile trecem dintr-un necaz in tr al tul si dintr-o plaga in alta. Ca odinioara israe litenii, sa ne intoarcem catre Dumnezeu cu rugaciuni, rugandu-ne si noi cu cuvintele proorocilor:Maniatu-Te-ai pe noi, Doamne, pentru ca am pacatuit. Facutu-ne-am toti necurati si dreptatea noastra ca o carpa manjita. Toti ne am vestejit si am cazut ca frunzele pentru faradelegile noastre. Nu este cel care sa cheme numele Tau sau care sa se alipeasca de Tine, ca ai intors fata Ta de la noi si ne-ai dat pe noi sa pierim pentru faradelegile noastre. i acum, Doamne, Tatal nostru esti; iar noi tina, lucrul mainilor Tale, toti. Nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ca poporul Tau suntem cu totii (Isaia 64, 5-9).
Pacatuit-am, pacatuit-am, de aceea izbavirea este departe de noi si mantuirea nu ne ajunge. Asteptam lumina, si iata intunericul (Isaia 59, 9). Asteptat-am pacea, dar nici un bine nu ne-a venit (Ier. 14, 19). Bajbaim ca niste orbi de-alungul unui zid, bajbaim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua la amiaza ca noaptea, in mijlocul celor sanatosi suntem ca morti. Mormaim ca niste ursi, ne vaitam ca niste porumbei, asteptam izbavirea si nu este, caci faradelegile noastre sunt multe inaintea Ta si pacatele noastre marturisesc impotriva noas tra (Isaia 59, 10-12).
Toti ne-am abatut, impreuna netrebnici ne-am facut. De la cel...
O vreme de pedeapsa cereasca traim si noi. De ani de zile trecem dintr-un necaz in tr al tul si dintr-o plaga in alta. Ca odinioara israe litenii, sa ne intoarcem catre Dumnezeu cu rugaciuni, rugandu-ne si noi cu cuvintele proorocilor:Maniatu-Te-ai pe noi, Doamne, pentru ca am pacatuit. Facutu-ne-am toti necurati si dreptatea noastra ca o carpa manjita. Toti ne am vestejit si am cazut ca frunzele pentru faradelegile noastre. Nu este cel care sa cheme numele Tau sau care sa se alipeasca de Tine, ca ai intors fata Ta de la noi si ne-ai dat pe noi sa pierim pentru faradelegile noastre. i acum, Doamne, Tatal nostru esti; iar noi tina, lucrul mainilor Tale, toti. Nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ca poporul Tau suntem cu totii (Isaia 64, 5-9).
Pacatuit-am, pacatuit-am, de aceea izbavirea este departe de noi si mantuirea nu ne ajunge. Asteptam lumina, si iata intunericul (Isaia 59, 9). Asteptat-am pacea, dar nici un bine nu ne-a venit (Ier. 14, 19). Bajbaim ca niste orbi de-alungul unui zid, bajbaim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua la amiaza ca noaptea, in mijlocul celor sanatosi suntem ca morti. Mormaim ca niste ursi, ne vaitam ca niste porumbei, asteptam izbavirea si nu este, caci faradelegile noastre sunt multe inaintea Ta si pacatele noastre marturisesc impotriva noas tra (Isaia 59, 10-12).
Toti ne-am abatut, impreuna netrebnici ne-am facut. De la cel...
