Il cunoscusem in vara secetei la adunarea din Preluci, Bacau. Era un suflet amarat, fiu parasit si aflat de cineva pe pragul unei biserici din Iasi. Il nascuse fara vreme o biata femeie evreica bolnava si sarmana, care apoi a murit curand intr-un spital. Fratele Faimuta era un slabanog si cu trupul si cu mintea. []Il cunoscusem in vara secetei la adunarea din Preluci, Bacau. Era un suflet amarat, fiu parasit si aflat de cineva pe pragul unei biserici din Iasi. Il nascuse fara vreme o biata femeie evreica bolnava si sarmana, care apoi a murit curand intr-un spital. Fratele Faimuta era un slabanog si cu trupul si cu mintea. Dar avea o dragoste si o credinta mare fata de Domnul si fata de frati.

Fusese crescut intr-un orfelinat, apoi lasat in voia sortii. A apucat printre frati si astfel ajunsese copilul fratietatii din Moldova. Traia pe la frati, umbland dintr-un sat in altul, dintr-o adunare in alta. Le era drag de el, cu mila si cu duiosie, tuturor fratilor. i ii purtau bucurosi de grija.

Acum insa era foamete. i putina hrana era impartita intre cei mai apropiati ai fiecarei familii. El, sarmanul, neavand familie, suferea cel mai dureros.

Cand l-am aflat, era plin de bube Se lipise de noi cu toata disperarea lipsurilor in care se gasea. De atunci eu l-am luat la noi A devenit partas la familia noastra. Ani de zile ne-am bucurat de el. Devenise curierul dorit al tuturor fratilor din partile Beiusului. Cutreiera drumurile fratesti cantand si vorbind singur. Cu cine vorbesti, frate Faimuta? Cu Domnul...