Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc Duminica a IV-a dupa Rusalii Evanghelia de la Matei 8,5-13 5 Pe cand intra in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, rugandu-L, 6 si zicand: Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit. 7 i i-a zis Iisus: Venind, il voi vindeca. 8 Dar sutasul, raspunzand, I-a zis: []Pr. Prof. Dr. Vasile MihocDuminica a IV-a dupa RusaliiEvanghelia de la Matei 8,5-135 Pe cand intra in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, rugandu-L, 6 si zicand: Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit. 7 i i-a zis Iisus: Venind, il voi vindeca. 8 Dar sutasul, raspunzand, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. 9 Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face. 10 Auzind, Iisus S-a minunat si a zis celor ce veneau dupa El: Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta. 11 i zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in imparatia cerurilor. 12 Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. 13 i a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. i s-a insanatosit sluga lui in ceasul acela. 1. Trepte ale credintei. In Evanghelia Duminicii precedente ( a III-a dupa Rusalii), de la Matei 6,22-33, Mantuitorul ne invata despre desavarsita si neabatuta incredere in Providenta dumnezeiasca. Aceasta incredere este o prima treapta a credintei. Caci, cum ai putea sa ajungi la credinta mantuitoare in Dumnezeul Cel in Treime daca nu primesti cu toata inima credinta ca Dumnezeu Creatorul este Tatal desavarsit, care poarta de grija creaturilor Sale si care Isi implineste neabatut fagaduintele Sale.

In Evanghelia de astazi este vorba de mai mult decat atat, anume de ceea ce putem socoti a fi treapta superioara a credintei. Caci aceasta Evanghelie ne arata puterea credintei in Hristos, Fiul si trimisul lui Dumnezeu. A fi crestin nu inseamna pur si simplu a crede in Dumnezeu. Sunt, intr-adevar, astazi, cum au fost in toate timpurile, oameni care se considera credinciosi pentru ca profeseaza credinta intr-un dumnezeu, dar nu in Dumnezeul Cel adevarat. Unii ca acestia se preteaza usor la orice sincretism si considera ca toate religiile lumii pot fi bune, ca unele care, in ultima instanta, ii orienteaza pe oameni spre acelasi dumnezeu, chiar daca il numesc in feluri diferite si ii atribuie calitati si functii diferite.

A fi crestin inseamna cu totul altceva. Un crestin nu poate accepta nici un compromis cu idolatria mai veche sau mai noua, nici cu asa-zisele spiritua litati sincretiste atat de la moda in vremea noastra, in medii si la persoane care, de fapt, nu au nimic de-a face cu Dumnezeu si cu adevarul Sau. Pentru omul cu cel mai elementar discernamant duhovnicesc este evidenta, in aceste orientari pretins religioase, lucrarea dintot deauna a celui rau, prin care el cauta sa-i indeparteze pe oameni de Dumnezeu si de mantuirea care vine de la El.

A fi crestin inseamna a L marturisi pe Hristos ca Fiul lui Dumnezeu si Mantuitorul; in seamna a marturisi in vatatura despre Sfanta Treime. Sfanta Treime ori neantul , spunea un mare teolog ortodox. Iata dilema! Nu este, deci, de mirare ca mai ales impotriva acestei dogme fundamentale a Crestinismului sunt indrep tate atacurile lui Satan. Smulgandu-l pe om din comuniunea cu Sfanta Tre ime, pe care ne-o mijloceste Hristos-Dumnezeu, prin Duhul Sfant, Satan are certitudinea implinirii scopului sau, acela de a-si arunca victima in neantul iadului sau.2. O vindecare de la distanta, numai prin cuvant. Evanghelia acestei Duminici ne infatiseaza o vindecare minunata savarsita de catre Mantuitorul, a unui bolnav de la Capernaum. O vindecare savarsita de la distanta, numai prin cuvantul plin de putere al Domnului. Daca in Ioan 4,46 si urm. este vorba de aceeasi vindecare cele doua relatari, mateiana si ioaneica prezinta, intr ade var, multe puncte comune atunci Mantuitorul se afla la Cana Galileii in momentul cand l-a vindecat pe acel slabanog , care se chinuia cumplit (Mt 8,6), care se afla la Capernaum si care, dupa In 4,47, era gata sa moara . In orice caz, in amandoua aceste relatari, vindecarea este mijlocita de credinta puternica a celui care o cere de la Iisus. O credinta cu atat mai laudata de Mantuitorul, cu cat era ea mai neasteptata de la un pagan, cum era sutasul (Matei), adica un ofiter pagan cu un grad militar comparabil cu acela al unui colonel de astazi, sau slujitorul regesc (Ioan), adica un dregator al tetrar hului Irod Antipa al Galileii si Pereii (care putea fi, desigur, un ofiter, astfel incat identificarea diferita a functiei acelui om nu contrazice posibilitatea ca cele doua relatari, de la Matei si de la Ioan, se refera la aceeasi minune a Domnului).

Acest sutas nu era neaparat roman, caci Irod Antipa isi recruta trupele din toate regiunile invecinate. Relatarea ne lasa insa a intelege, in modul cel mai clar, ca era un pagan, iar nu un iudeu.3. Un pagan credincios. Acest sutas, acest pagan vine la Iisus si Il roaga pentru sluga sa. Demersul sau este cu atat mai merituos cu cat este facut in beneficiul unei slugi, al unui sclav, poate. Chinul cumplit al slugii nu-l lasa indiferent pe stapan. Desigur ca el auzise multe despre Mantuitorul si despre minunile Sale, daca vine acum cu atata incredere si-I cere ajutorul pentru sluga sa bolnava. Auzise destule si Irod, stapanul acestui sutas. Sfantul Luca arata chiar acest lucru, atunci cand spune ca Pilat, auzind ca Iisus este galileian, L-a trimis sa fie judecat de tetrarhul Galileii, aflat si el atunci la Ierusalim: Iar Irod, vazand pe Iisus, s-a bucurat foarte, ca de multa vreme dorea sa-L cunoasca, pentru ca auzise despre El si nadajduia sa vada vreo minune savarsita de El (Lc 23,8). Asadar, Irod auzise multe si despre Iisus si despre minunile Sale. Din cele ce auzise insa, in inima sa nu s-a trezit credinta, ci numai curiozitatea. Iar in ceasul suprem al intalnirii sale cu Iisus, ucigasul lui Ioan Botezatorul n-a gasit altceva mai bun de facut decat sa-L batjocoreasca si sa-L ia in ras, impreuna cu ostasii sai (Lc 23,11).

Nu la fel recepteaza vestea despre Iisus sutasul de care este vorba in Evanghelia de astazi. Din ceea ce auzise, el a ajuns la credinta. Cu credinta deplina vine el acum la Iisus si-I spune despre sluga sa. Iisus a vazut credinta lui, chiar de la inceput. De aceea i-a si raspuns: Venind, il voi vindeca (v. 7).4. Doamne, nu sunt vrednic . In mod neasteptat, sutasul pare ca refuza sa-L primeasca pe Iisus in casa sa. El Ii zice Mantuitorului: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu; ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea (v. 8).

Totusi, cele spuse de sutas pana aici sunt usor de inteles pentru cine cunoaste situatia relatiilor intre iudei si cei dinafara religiei iudaice. Sutasul stia ca unui iudeu nu-i era ingaduit sa intre in casa unui pagan. Se stie cum, mai tarziu, iudeo-crestinii din Ierusalim i-au imputat lui Petru faptul de a fi intrat in casa altui sutas, anume a sutasului Corneliu, din Cezareea Palestinei: Ai intrat la oameni netaiati imprejur si ai mancat cu ei! (Fapte 11,3). Sutasul din Evanghelie nu vrea sa-L puna pe Mantuitorul in situatia de a fi acuzat de conationalii sai iudei. La aceasta se adauga, desigur, umilinta care, in inima sutasului, insotea credinta sa: Nu sunt vrednic . Intr adevar, in continuare el da glas credintei sale, intr-o exprimare unica in paginile Evangheliilor: Ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea . Astfel, el isi marturiseste credinta ca Iisus poate vindeca un om grav bolnav fie numai si prin cuvant.

Dar credinta sutasului in Hristos nu se reduce la atat. Pentru el, Iisus nu este pur si simplu un taumaturg, oricat de neobisnuit si de plin de putere. Aceasta credinta o aveau si altii. Chiar cu cateva versete mai inainte se relateaza despre un lepros care, apropiin du se de Iisus, I se inchina, zicand: Doamne, daca voiesti, poti sa ma curatesti (Mt 8,2). Credinta sutasului se ridica deasupra simplei convingeri ca Iisus are o putere speciala de a alunga boala. Caci el adauga: Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face (v. 9). Ne-am fi asteptat ca sutasul sa spuna: Ca si eu sunt om cu stapanire (autoritate) ; ceea ce urmeaza, despre modul in care este ascultat de ostasii si de slugile sale, cere mai degraba o astfel de exprimare. Daca ar fi fost formulata in acest fel, comparatia lasa sa se inteleaga ca si Iisus este un om cu deplina autoritate asupra bolii si a sanatatii, care-l asculta asa cum ostasii si slugile il asculta pe sutas, seful si stapanul lor. El insa zice, in mod neasteptat: Ca si eu sunt om sub stapanire . De unde rezulta, foarte probabil, ca sutasul...