„Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiţi unii pe alţii”…
In foisorul Cinei celei de taina a rostit Mantuitorul testamentul tuturor crestinilor din toate vremile: Po runca noua dau voua: Sa va iubiti unii pe altii. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unii pe altii. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii (In. 13, 34-35).
Iisus Mantuitorul a adus in lume o invatatura noua: iubirea aproapelui. Evanghelia Mantuitorului este mai presus de toate evanghelia iubirii aproapelui. Mantuitorul a adus in lume porunca cea noua a iubirii aproapelui, indiferent de neam, de limba sau de religie. Mai mult decat atat: a adus porunca iubirii chiar si a vrajmasilor.
Domnul Iisus a lasat in lume evanghelia iubirii de oameni si pana va dainui aceasta lume, nu se va ivi o evanghelie mai minunata decat aceasta.
Miezul crestinismului acesta este: iubirea de Dumnezeu si de oameni. In porunca iubirii de Dumnezeu si de oameni, zicea Iisus ca se cuprinde toata Legea si proorocii (Mt. 22, 40).
In aceasta porunca se cuprinde si toata Evanghelia, caci si Evanghelia nu este altceva decat dragostea lui Dumnezeu Tatal si Fiul descoperita oamenilor pe pamant. Ca sa poti avea dragoste crestina, adevarata, vie si lucratoare, trebuie sa cunosti mai intai si sa afli mai intai dragostea lui Dumnezeu Tatal fata de noi, fapturile Lui.
Izvorul si puterea dragostei noastre este Insusi Dumnezeu, precum asa de bine a spus acest lucru Apos tolul Ioan in cuvintele: In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre. Iubitilor, daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa ne iubim unii pe altii (I In. 4, 10-11). Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire (I In. 4, 8).
Aceasta invatatura a dragostei crestine a predicat-o neincetat Iisus Mantuitorul si pe urma a intarit-o cu insasi Jertfa Sa cea Sfanta.
Cu aceasta evanghelie a iubirii au cuprins apostolii toata lumea si aceasta iubire este si azi sufletul si duhul vietii crestine. Aceasta iubire era si in viata celor dintai crestini.
Despre crestinii cei dintai, Scripturile ne spun ca staruiau in invatatura apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciuni i era una sufletul si inima celor ce au crezut (F. Ap. 2, 42; 4, 32). Insa, durere, din ce a trecut vremea si veacurile, dragostea crestina s-a tot racit si a slabit.
In vremile noastre parca s-a stins cu totul dragostea crestina. Se urasc azi popoarele, se urasc fiii aceluiasi neam, se urasc chiar si cei din aceeasi casa. De ce s-a stins si se stinge mereu dragostea crestina intre oameni? Raspunsul cel mai bun il da Apostolul Ioan cand zice: Cine nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire (I In. 4, 8). Crestinii de azi nu-L cunosc cu adevarat pe Dumnezeu si pe Iisus Mantuitorul, de aceea lipseste dragostea crestina din viata lor.
Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu si Jertfa Fiului Sau este izvorul iubirii; si cand ai aflat cu adevarat acest izvor, ti se face si viata ta un izvor de iubire crestina. Cine zice ca iubeste pe Dumnezeu, dar uraste pe fratele sau, mincinos este (In. 4, 20). Cei mai multi din crestini traiesc o astfel de viata mincinoasa.
Traim un crestinism de forme goale, fara radacini si fara adancimi in Evanghelia lui Hristos, de aceea lipseste dragostea din mijlocul nostru. O iubire crestina adevarata, vie si lucratoare o poti avea numai atunci cand ti-ai pus viata in lumina iubirii lui Dumnezeu, iar...