S-a întâmplat în 9 mai 1905
S-a intamplat in 9 mai 1905: Sultanul Abdul Hamid al II-lea, semna o iradea sau firman , cum era denumit in presa vremii, prin care valahii (romanii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuti ca nationalitate si beneficiau de invatamant si biserica in limba materna. Iradeaua obtinuta de Romania avea, intre altele, si menirea de a pune []The post S-a intamplat in 9 mai 1905 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 9 mai 1905 was first posted on mai 9, 2020 at 3:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1905: Sultanul Abdul Hamid al II-lea, semna o iradea sau firman , cum era denumit in presa vremii, prin care valahii (romanii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuti ca nationalitate si beneficiau de invatamant si biserica in limba materna. Iradeaua obtinuta de Romania avea, intre altele, si menirea de a pune capat nelegiuirilor, violentelor, jafurilor, terorii, omorurilor si asasinatelor (peste 400) impotriva romanilor macedoneni dezlantuite salbatic de bandele de antarti greci organizate si finantate de guvernul de la Atena si binecuvantate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22). Abdul-Hamid al II-lea sau Abd lhamid al II-lea (21 septembrie 1842 10 februarie 1918) a fost al 34-lea sultan al Imperiului Otoman. A condus Imperiul in razboiul ruso-romano-turc din 1877 1878. Razboiul a avut ca urmari pierderea a doua treimi din teritoriile din Balcani ale Imperiului Otoman. A domnit de pe 31 august 1876, pana la detronarea sa la 27 aprilie 1909, de miscarea Junilor Turci.
Pe 9/ 22 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat in cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau firman , cum era denumit in presa vremii, prin care valahii (romanii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuti ca nationalitate si beneficiau de invatamant si biserica in limba materna. Diplomatia de la Bucuresti se implicase activ in obtinerea recunoasterii de catre statul otoman a aromanilor, mai ales prin persoana generalului Alexandru Em. Lahovary. Gestul facut de sultanul Abdul Hamid al II-lea trebuie vazut in cadrul razboiului civil din Macedonia, desfasurat intre 1904 si 1908, un razboi al tuturor impotriva tuturor, bazat pe aliante conjuncturale si instabile. Amicitiile loiale se puteau transforma peste noapte in dusmanii ireductibile si invers. Fiecare dintre bandele paramilitare create si finantate de Grecia, Bulgaria, Serbia si Albania urmareau sa ocupe un teritoriu cat mai mare din Macedonia turceasca, pe care sa-l alipeasca tarilor lor, odata ce criza otomana ar fi dus la colapsul Imperiului. Din motive geografice, aromanii erau singurii care nu puteau beneficia de pe urma unui sprijin direct din partea Romaniei si au fost de altfel singurii care au suferit persecutii, fara a putea riposta ori primi protectie din partea muribundului stat otoman. De altfel, relatiile bune cu Imperiul Otoman pe care regele Carol I cautase sa le cultive constant si politica Romaniei de sustinere a integritatii statului otoman in Balcani fusesera motive suplimentare pentru ca razbunarea bandelor, grecesti mai ales, sa se reverse cu salbaticie asupra aromanilor. Conflictul...
S-a intamplat in 9 mai 1905 was first posted on mai 9, 2020 at 3:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1905: Sultanul Abdul Hamid al II-lea, semna o iradea sau firman , cum era denumit in presa vremii, prin care valahii (romanii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuti ca nationalitate si beneficiau de invatamant si biserica in limba materna. Iradeaua obtinuta de Romania avea, intre altele, si menirea de a pune capat nelegiuirilor, violentelor, jafurilor, terorii, omorurilor si asasinatelor (peste 400) impotriva romanilor macedoneni dezlantuite salbatic de bandele de antarti greci organizate si finantate de guvernul de la Atena si binecuvantate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22). Abdul-Hamid al II-lea sau Abd lhamid al II-lea (21 septembrie 1842 10 februarie 1918) a fost al 34-lea sultan al Imperiului Otoman. A condus Imperiul in razboiul ruso-romano-turc din 1877 1878. Razboiul a avut ca urmari pierderea a doua treimi din teritoriile din Balcani ale Imperiului Otoman. A domnit de pe 31 august 1876, pana la detronarea sa la 27 aprilie 1909, de miscarea Junilor Turci.
Pe 9/ 22 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat in cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau firman , cum era denumit in presa vremii, prin care valahii (romanii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuti ca nationalitate si beneficiau de invatamant si biserica in limba materna. Diplomatia de la Bucuresti se implicase activ in obtinerea recunoasterii de catre statul otoman a aromanilor, mai ales prin persoana generalului Alexandru Em. Lahovary. Gestul facut de sultanul Abdul Hamid al II-lea trebuie vazut in cadrul razboiului civil din Macedonia, desfasurat intre 1904 si 1908, un razboi al tuturor impotriva tuturor, bazat pe aliante conjuncturale si instabile. Amicitiile loiale se puteau transforma peste noapte in dusmanii ireductibile si invers. Fiecare dintre bandele paramilitare create si finantate de Grecia, Bulgaria, Serbia si Albania urmareau sa ocupe un teritoriu cat mai mare din Macedonia turceasca, pe care sa-l alipeasca tarilor lor, odata ce criza otomana ar fi dus la colapsul Imperiului. Din motive geografice, aromanii erau singurii care nu puteau beneficia de pe urma unui sprijin direct din partea Romaniei si au fost de altfel singurii care au suferit persecutii, fara a putea riposta ori primi protectie din partea muribundului stat otoman. De altfel, relatiile bune cu Imperiul Otoman pe care regele Carol I cautase sa le cultive constant si politica Romaniei de sustinere a integritatii statului otoman in Balcani fusesera motive suplimentare pentru ca razbunarea bandelor, grecesti mai ales, sa se reverse cu salbaticie asupra aromanilor. Conflictul...
