S-a întâmplat în 10 mai 1838
S-a intamplat in 10 mai 1838: Sub presiunea Portii Otomane, Adunarea Obsteasca a arii Romanesti a votat introducerea in Regulamentul Organic a articolului aditional care prevedea obligativitatea aprobarii puterii suzerane (Poarta) si puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constitutionala; acest fapt a semnificat o restrangere a autonomiei arii Romanesti si o intarire a protectoratului Rusiei []The post S-a intamplat in 10 mai 1838 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 10 mai 1838 was first posted on mai 10, 2020 at 2:04 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 10 mai 1838: Sub presiunea Portii Otomane, Adunarea Obsteasca a arii Romanesti a votat introducerea in Regulamentul Organic a articolului aditional care prevedea obligativitatea aprobarii puterii suzerane (Poarta) si puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constitutionala; acest fapt a semnificat o restrangere a autonomiei arii Romanesti si o intarire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22). Dupa 1822, protectoratul Rusiei asupra Principatelor, rezultat pana atunci doar al raporturilor de forta din zona, capata un gir european. Protocolul anglo-rus din 23 martie 1826 a separat problema greaca (in Grecia se desfasura razboiul ce avea sa se incheie cu independenta acesteia) de cea romaneasca, barand accesul Rusiei in Mediterana, dar dandu-i mana libera in Principate. Infrangerea flotei otomane la Navarino, la 8 octombrie 1827, de o forta navala franco-ruso-engleza, deschide Rusiei calea unui razboi cu Poarta, cu angajamentul de a nu face anexiuni teritoriale. Conflictul, inceput in 1828, s-a incheiat prin Tratatul de la Adrianopol (2 septembrie 1829). Principatelor le era acordata libertatea comertului si recunoscut dreptul la administratie nationala si li se restituiau teritoriile ocupate de otomani in stanga Dunarii (raialele). Desi, dupa cum aprecia consulul francez Viollier, invazia rusa din 1828-1829 i-a costat pe romani mai mult sange si lacrimi decat toate cele precedente la un loc, a marcat si inceputul unui amplu proces de reformare a societatii romanesti, de iesire din sfera economiei-lume otomana (dupa expresia lui Fernand Braudel), in care intrase la mijlocul secolului al XVI-lea, si revenire la Europa. Reorganizarea Principatelor s-a facut sub supravegherea Rusiei. Ne aflam in fata unui fenomen ciudat: rusii, in timpul cat ocupa Principatele dupa inca un razboi (1828-1829), care se termina cu pacea de la Adrianopol (septembrie 1829), vor impune in Principate un fel de noua constitutie care se va numi Regulamentul Organic. Iata ironia: rusii, aflati sub un regim autocrat, fara libertati, fara parlament la ei in tara, vor impune in Principate un regim relativ mai liberal decat al lor. In instructiunile trimise de la Sankt Petersburg se prevedea ca institutiile celor doua principate sa fie similare, pentru a apropia doua noroade, al caror nume, de lege, de inceputul neamului, de starea locului se cuvine a se tine strans legate. In iunie 1829, s-au constituit cele doua comisii pentru redactarea proiectelor Regulamentelor Organice. Fiecare comisie avea cate patru membri (doi alesi de Divan, doi de rusi) si un secretar. In timpul lucrarilor, boierii moldoveni au propus unirea, cu dubla resedinta, fie si sub un print strain. Un rol esential in opera de reformare a jucat generalul rus Pavel Kiselev, pe care Nicolae Iorga il caracteriza astfel: Administrator de mare talent, unul dintre ultimii elevi ai acelei filosofii de stat din secolul al XVIII-lea, cu toate partile pozitive si negative ale acesteia, anexionist convins, care nu credea nici in dreptul la viata al natiunilor mici si nici in posibilitatea statelor mici de a face fata ferocitatii imperiilor, si-a indeplinit misiunea justificand si increderea suveranului sau si...
S-a intamplat in 10 mai 1838 was first posted on mai 10, 2020 at 2:04 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 10 mai 1838: Sub presiunea Portii Otomane, Adunarea Obsteasca a arii Romanesti a votat introducerea in Regulamentul Organic a articolului aditional care prevedea obligativitatea aprobarii puterii suzerane (Poarta) si puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constitutionala; acest fapt a semnificat o restrangere a autonomiei arii Romanesti si o intarire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22). Dupa 1822, protectoratul Rusiei asupra Principatelor, rezultat pana atunci doar al raporturilor de forta din zona, capata un gir european. Protocolul anglo-rus din 23 martie 1826 a separat problema greaca (in Grecia se desfasura razboiul ce avea sa se incheie cu independenta acesteia) de cea romaneasca, barand accesul Rusiei in Mediterana, dar dandu-i mana libera in Principate. Infrangerea flotei otomane la Navarino, la 8 octombrie 1827, de o forta navala franco-ruso-engleza, deschide Rusiei calea unui razboi cu Poarta, cu angajamentul de a nu face anexiuni teritoriale. Conflictul, inceput in 1828, s-a incheiat prin Tratatul de la Adrianopol (2 septembrie 1829). Principatelor le era acordata libertatea comertului si recunoscut dreptul la administratie nationala si li se restituiau teritoriile ocupate de otomani in stanga Dunarii (raialele). Desi, dupa cum aprecia consulul francez Viollier, invazia rusa din 1828-1829 i-a costat pe romani mai mult sange si lacrimi decat toate cele precedente la un loc, a marcat si inceputul unui amplu proces de reformare a societatii romanesti, de iesire din sfera economiei-lume otomana (dupa expresia lui Fernand Braudel), in care intrase la mijlocul secolului al XVI-lea, si revenire la Europa. Reorganizarea Principatelor s-a facut sub supravegherea Rusiei. Ne aflam in fata unui fenomen ciudat: rusii, in timpul cat ocupa Principatele dupa inca un razboi (1828-1829), care se termina cu pacea de la Adrianopol (septembrie 1829), vor impune in Principate un fel de noua constitutie care se va numi Regulamentul Organic. Iata ironia: rusii, aflati sub un regim autocrat, fara libertati, fara parlament la ei in tara, vor impune in Principate un regim relativ mai liberal decat al lor. In instructiunile trimise de la Sankt Petersburg se prevedea ca institutiile celor doua principate sa fie similare, pentru a apropia doua noroade, al caror nume, de lege, de inceputul neamului, de starea locului se cuvine a se tine strans legate. In iunie 1829, s-au constituit cele doua comisii pentru redactarea proiectelor Regulamentelor Organice. Fiecare comisie avea cate patru membri (doi alesi de Divan, doi de rusi) si un secretar. In timpul lucrarilor, boierii moldoveni au propus unirea, cu dubla resedinta, fie si sub un print strain. Un rol esential in opera de reformare a jucat generalul rus Pavel Kiselev, pe care Nicolae Iorga il caracteriza astfel: Administrator de mare talent, unul dintre ultimii elevi ai acelei filosofii de stat din secolul al XVIII-lea, cu toate partile pozitive si negative ale acesteia, anexionist convins, care nu credea nici in dreptul la viata al natiunilor mici si nici in posibilitatea statelor mici de a face fata ferocitatii imperiilor, si-a indeplinit misiunea justificand si increderea suveranului sau si...
