N-am mers niciodată la adunare să deosebesc pe un frate de altul
Am vazut insa inca o data ca de pe scaunele moi nu se pot ridica suflete de jertfa decat cu foarte mare greutate. N-am de gand sa partinesc coloana in care sunt si nici sa scot in evidenta pe opincari. Dar puteti verifica foarte usor, privind peste multime, cand se revarsa puterea Duhului Sfant, si []Am vazut insa inca o data ca de pe scaunele moi nu se pot ridica suflete de jertfa decat cu foarte mare greutate. N-am de gand sa partinesc coloana in care sunt si nici sa scot in evidenta pe opincari. Dar puteti verifica foarte usor, privind peste multime, cand se revarsa puterea Duhului Sfant, si vazand cum cei simpli macina si inghit cuvantul de pe buzele celui ce vorbeste, cu conditia ca acest cuvant sa vina dintr-o inima curata si dintr-un duh smerit si duios. Dar cand cineva nu traieste ceea ce spune altora, n-are nici un farmec si nu aduce nici un rod pentru Dumnezeu. Totul este sec si fara pic de sare.
Numai atunci nasti suflete, cand te chinui pe camp in durerile nasterii din nou, acolo unde uzi painea pe care o vei duce altora. Numai cu roua asta pot creste lastarii sufletesti si crinii Saronului isi pot deschide petalele, ca Mirele sa-i poata imbucheta pentru Serbarea mareata.
N-am mers niciodata la adunare sa deosebesc pe un frate de altul; nu sunt si nici nu m-a pus nimeni judecator si cu atat mai mult sa ma socotesc ceva, dar adunarea e ca si semanatura si ca orice alta planta: samanta alege pamantul si cere si conditii prielnice de crestere, iar daca nu le are, ramane fara forma, fara partea hranitoare. Chiar daca are in ea samanta, nu mai poate fi aleasa pentru noul an, pentru o noua recolta. Asa e si cu semanatura Domnului: poti sa inveti nu ani, zeci de ani, toate scolile, ca si Sfantul Apostol Pavel. Daca nu ajungi pe drumul Damascului, sa te intalnesti cu Domnul, nu-ti folosesc toate celelalte. Si la urma, dupa toate astea, ajungi sa-L intrebi pe Domnul: Doamne, ce sa fac? i asta v-o spun nu numai din cele scrise in Sfanta Carte, ci si din experienta. Pentru ca am vrut nu sa hranesc, ci sa ma hranesc. Iar cand vedeam...
Numai atunci nasti suflete, cand te chinui pe camp in durerile nasterii din nou, acolo unde uzi painea pe care o vei duce altora. Numai cu roua asta pot creste lastarii sufletesti si crinii Saronului isi pot deschide petalele, ca Mirele sa-i poata imbucheta pentru Serbarea mareata.
N-am mers niciodata la adunare sa deosebesc pe un frate de altul; nu sunt si nici nu m-a pus nimeni judecator si cu atat mai mult sa ma socotesc ceva, dar adunarea e ca si semanatura si ca orice alta planta: samanta alege pamantul si cere si conditii prielnice de crestere, iar daca nu le are, ramane fara forma, fara partea hranitoare. Chiar daca are in ea samanta, nu mai poate fi aleasa pentru noul an, pentru o noua recolta. Asa e si cu semanatura Domnului: poti sa inveti nu ani, zeci de ani, toate scolile, ca si Sfantul Apostol Pavel. Daca nu ajungi pe drumul Damascului, sa te intalnesti cu Domnul, nu-ti folosesc toate celelalte. Si la urma, dupa toate astea, ajungi sa-L intrebi pe Domnul: Doamne, ce sa fac? i asta v-o spun nu numai din cele scrise in Sfanta Carte, ci si din experienta. Pentru ca am vrut nu sa hranesc, ci sa ma hranesc. Iar cand vedeam...
