IN MEMORIAM – Temerarul „Cârţan“ al Europei de Răsărit, fratele Dick Langeveld
Miercuri, 23 ianuarie 2019, a trecut la Domnul fratele Dick Langeveld din Olanda, cunoscut Fratietatii Oastei Domnului pentru hrana de Cuvant si imbarbatare pe care, in vremuri de grea neodihna, le impartea, din mijlocul furtunii, semenilor sai. Contranbanda cu Biblii pentru fratii ostasi In vremea lui Ceausescu, un olandez sfideaza amenintarile Securitatii, pentru a-si ajuta []Miercuri, 23 ianuarie 2019, a trecut la Domnul fratele Dick Langeveld din Olanda, cunoscut Fratietatii Oastei Domnului pentru hrana de Cuvant si imbarbatare pe care, in vremuri de grea neodihna, le impartea, din mijlocul furtunii, semenilor sai.
Contranbanda cu Biblii pentru fratii ostasiIn vremea lui Ceausescu, un olandez sfideaza amenintarile Securitatii, pentru a-si ajuta semenii din RomaniaIn peste 30 de ani, Dick Langeveld din Olanda a distribuit zeci de mii de Biblii popoarelor blocului comunist din Rasaritul Europei. Urmarit, arestat si anchetat deseori de Securitate, el reuseste, de fiecare data, sa scape de ghearele necrutatoare ale urmaritorilor si sa recidiveze in raspandirea Sfantului Cuvant. Oastea Domnului a devenit cea mai mare iubire a mea in Romania, marturiseste fratele Dick, cel care l-a cunoscut, cum putini au avut fericirea sa o faca, pe fratele Traian Dorz si pe alti inaintati ai Lucrarii, cu care si pentru care si-a riscat nu doar viata, ci si incredintarile. In cele ce urmeaza, fratele Dick ne dezvaluie cateva dintre secretele misiunii sale in Romania si legatura sa cu Oastea Domnului.
Ce sa fie cu aceste persoane?Pentru noi, cei de astazi, povestirile celor mai de ieri decat noi despre jertfele si marturia ce le-au avut de dat pentru pastrarea credintei si duhului apostolic al sfinteniei comuniunii si fratietatii par desprinse de undeva de departe, dintr-o lume a celor care binecuvanta. O lume a patericului, a icoanei departate si prafuite de vreme. Totusi, apelul la modelul curajului marturisitor de credinta, la fapta plina de sens se face, si astazi, la fel de usor ca oarecand. Trebuie doar sa lasam ochii sa lacrameze a cautare, mainile sa cearna a pipaire, auzul sa se dezmorteasca in liturghisireCat inca mai avem intre noi oameni prin care Dumnezeu a facut atat de mult bine neamului acestuia, inimi care s-au desertat intru umplere de jertfa si iubire pentru lucrul lui Hristos, prezentul se hraneste cu asteptare a pildei celor urmaritori lor, uitarea cheama amintirea si modelul nadajduieste daruirea. Unul dintre cei care dau marturie despre curajul si pilda de lucru in Hristos este si fratele Dick Langeveld din Olanda, cunoscut Fratietatii Oastei Domnului pentru hrana de Cuvant si imbarbatare pe care, in vremuri de grea neodihna, le impartea, din mijlocul furtunii, semenilor sai. Pe vremea lui Ceausescu, fratele Dick a reusit sa faca, ani de-a randul asa dupa cum insusi o spune contrabanda cu Biblii in Romania. Zeci de mii de Biblii au ajuns, rand pe rand, in casele fratilor ostasi, datorita acestui temerar Cartan al Europei de Rasarit (Sfanta Scriptura era distribuita, prin fratele Dick, in mai toate statele comuniste), in acele timpuri in care Sfanta Scriptura circula, intr-un singur exemplar, din mana in mana, la sute de frati. In multe localitati de atunci exista o singura Biblie pentru o adunare sau chiar pentru mai multe.
Dar pentru ca fratele Dick sa-si poata face lucrarea sa binecuvantata in Romania a fost nevoie de omul care sa fie in stare sa-i insufle curajul si puterea de a risca, dragostea netarmurita pentru iubirea in Hristos a poporului acestuia, dorinta fierbinte si sincera de a maneca si cumineca semenii sai din Cuvantul lui Dumnezeu. Acest om, trimis de Dumnezeu in intampinarea fratelui Dick, nu putea fi altul decat un la fel de puternic slujitor al Jertfei, al marturiei si rug al iubirii. Astfel, fratele Dick si fratele Traian Dorz vor ramane, in istoria Lucrarii, model de prietenie si conlucrare, prieteni nedespartiti, aici si in vesnicie.
Cu fratele Dick am depanat multe amintiri, intr-o minunata zi din ultima sa peregrinare in Romania. Venise sa-si ia ramas bun de la fratii ostasi. E ultima data, ne-a marturisit el, cand ajunge in Romania. An de an, de Rusalii si, mai apoi, la sarbatoarea de la Beius, a fost nelipsit de la bucuriile fratesti. Acum e nevoit sa se intoarca acasa. Starea sanatatii si povara amintirilor ii cer odihnire. Sau lucrare a odihneiNu voi mai putea veni in mult-iubitele mele calatorii in Romania, ne-a spus fratele Dick. Nu mai este posibil. In aceasta iarna am fost de doua ori spitalizat din cauza inimii si inima in continuare imi este in conditii grele. Chiar si calatoria aceasta a fost o incercare grea. Astfel ca stiu ca este ultima data si Dumnezeu termina lucrarea pe care atatia ani a facut-o in Romania.
Cum a ajuns un olandez, in acele vremuri, sa intalneasca Oastea Domnului?In 1974 am vizitat un om, langa Piatra Neamt, pentru primire de Biblii. I-am dat o Biblie in romaneste. A cazut in genunchi si a inceput sa-L slaveasca pe Dumnezeu. Sotia plangea. M-a invitat in casa. Avea pe pereti icoane cu Domnul Iisus, cu Maica Domnului Mi-am spus: Ce sa fie cu aceste persoane? Sunt ortodoxe. i vor atat de mult Biblii. Eram cu un traducator german. Persoana mi-a spus: Noi nu avem Biblii. Avem o adunare cu doua-trei sute de persoane si o singura Biblie. Acum eu am Biblie pentru mine, pentru mine! Plangea, plangea El mi-a spus de Oastea Domnului. Era foarte interesant pentru mine. i de la acest prim contact am fost prins si Oastea Domnului a devenit cea mai mare iubire a mea in Romania.
Fratele Dick incearca sa redea in romaneste bucuria si emotia acestei scumpe intalniri, pentru a ne face pe toti ceilalti partasi bucuriei sale. De atunci, din acel moment al intalnirii ne spune fratele Oastea Domnului a fost, apoi, prima prioritate pentru mine. De fiecare data cand venea in Romania, in orice regiune a tarii s-ar fi aflat, cauta Oastea Domnului. In acele vremuri nu erau Biblii; am putut sa aducem zeci de mii de Biblii fratilor ostasi, uneori in mod direct, alteori ajutat de celelalte confesiuni. Pe cei la care ajungea, ii intreba: Dumneavoastra de cate Biblii aveti nevoie? 100, raspundeau ei. In regula. Dumneavoastra cunoasteti Oastea Domnului? Da! spuneau ei. Aveti 200 de Biblii pentru biserica dumneavoastra si 700-800 pentru ostasi. Acolo si acolo si acolo! In toamna, cand veneam inapoi, controlam sa vedem daca au facut intocmai. Au fost totdeauna corecti, foarte confidenti. Toate lucrurile au mers bine.
Frate Dick, esti cel mai bun prieten din afara!Putin mai tarziu, fratele Dick avea sa se intalneasca cu unul dintre stalpii de foc ai Lucrarii: fratele Traian Dorz. Momentul acela a ramas intiparit cu litere de aur in frumusetea prieteniei.
In 1977, cand am revenit in Romania, m-am intalnit cu fratele Traian, la Livada Beiusului, in camera aceea mica, cu pat, cu un singur casetofon, radio Era bolnav. L-am vizitat cu o masina inchiriata, cu numar de Bihor, cu un frate din Sighisoara. Ne-a urmarit Securitatea. Ne-am intors cu alta masina. Am fost opriti de Securitate. Mi-au spus: Ce faci aici? Am raspuns: Care este problema? Dumneavoastra. ati fost aici cu alta masina! Nu era posibil sa-l vizitezi pe fratele Traian. La fel a fost si cand l-am vizitat la Covasna. Nu era posibila o intrare oficiala. Erau controale. Cu toate acestea, l-am vizitat de multe ori, am facut poze foarte frumoase. () A suferit mult, in inchisoare si in afara inchisorii. Om de suferinta. A fost un om foarte modest si smerit, cu multa iubire. Imi spunea adesea: Frate Dick, esti cel mai bun prieten din afara. Multe persoane din afara Romaniei il cunosteau, dar nu se puteau intalni cu el. Cu privirea pierduta undeva departe, cautand parca ceva anume, de nerostit in cuvinte, gandurile parca unduiesc spre alta lume, daruite pentru a incununa partasii negraite: Am fost, vreme de 13 ani, prieten cu dansul si el a fost cel mai bun prieten al meu. i as vrea sa-l vad din nou, desigur, si astept acest moment.
Dick Langeveld, in multele sale misiuni in Romania, a cunoscut indeaproape fratii si lucrarea Oastei. De oricare zona ai face amintire, el regaseste acolo prieteni apropiati, inimi scumpe, care l-au cucerit prin simplitatea si curatia inimii lor. Imi place cel mai mult de ostasii simpli, imi marturiseste el. Am fost in adunarile Oastei din Moldova, cu ostasi simpli, in cate o camera mica A fost o legatura spirituala rar intalnita. Ajungeam, cu...
Contranbanda cu Biblii pentru fratii ostasiIn vremea lui Ceausescu, un olandez sfideaza amenintarile Securitatii, pentru a-si ajuta semenii din RomaniaIn peste 30 de ani, Dick Langeveld din Olanda a distribuit zeci de mii de Biblii popoarelor blocului comunist din Rasaritul Europei. Urmarit, arestat si anchetat deseori de Securitate, el reuseste, de fiecare data, sa scape de ghearele necrutatoare ale urmaritorilor si sa recidiveze in raspandirea Sfantului Cuvant. Oastea Domnului a devenit cea mai mare iubire a mea in Romania, marturiseste fratele Dick, cel care l-a cunoscut, cum putini au avut fericirea sa o faca, pe fratele Traian Dorz si pe alti inaintati ai Lucrarii, cu care si pentru care si-a riscat nu doar viata, ci si incredintarile. In cele ce urmeaza, fratele Dick ne dezvaluie cateva dintre secretele misiunii sale in Romania si legatura sa cu Oastea Domnului.
Ce sa fie cu aceste persoane?Pentru noi, cei de astazi, povestirile celor mai de ieri decat noi despre jertfele si marturia ce le-au avut de dat pentru pastrarea credintei si duhului apostolic al sfinteniei comuniunii si fratietatii par desprinse de undeva de departe, dintr-o lume a celor care binecuvanta. O lume a patericului, a icoanei departate si prafuite de vreme. Totusi, apelul la modelul curajului marturisitor de credinta, la fapta plina de sens se face, si astazi, la fel de usor ca oarecand. Trebuie doar sa lasam ochii sa lacrameze a cautare, mainile sa cearna a pipaire, auzul sa se dezmorteasca in liturghisireCat inca mai avem intre noi oameni prin care Dumnezeu a facut atat de mult bine neamului acestuia, inimi care s-au desertat intru umplere de jertfa si iubire pentru lucrul lui Hristos, prezentul se hraneste cu asteptare a pildei celor urmaritori lor, uitarea cheama amintirea si modelul nadajduieste daruirea. Unul dintre cei care dau marturie despre curajul si pilda de lucru in Hristos este si fratele Dick Langeveld din Olanda, cunoscut Fratietatii Oastei Domnului pentru hrana de Cuvant si imbarbatare pe care, in vremuri de grea neodihna, le impartea, din mijlocul furtunii, semenilor sai. Pe vremea lui Ceausescu, fratele Dick a reusit sa faca, ani de-a randul asa dupa cum insusi o spune contrabanda cu Biblii in Romania. Zeci de mii de Biblii au ajuns, rand pe rand, in casele fratilor ostasi, datorita acestui temerar Cartan al Europei de Rasarit (Sfanta Scriptura era distribuita, prin fratele Dick, in mai toate statele comuniste), in acele timpuri in care Sfanta Scriptura circula, intr-un singur exemplar, din mana in mana, la sute de frati. In multe localitati de atunci exista o singura Biblie pentru o adunare sau chiar pentru mai multe.
Dar pentru ca fratele Dick sa-si poata face lucrarea sa binecuvantata in Romania a fost nevoie de omul care sa fie in stare sa-i insufle curajul si puterea de a risca, dragostea netarmurita pentru iubirea in Hristos a poporului acestuia, dorinta fierbinte si sincera de a maneca si cumineca semenii sai din Cuvantul lui Dumnezeu. Acest om, trimis de Dumnezeu in intampinarea fratelui Dick, nu putea fi altul decat un la fel de puternic slujitor al Jertfei, al marturiei si rug al iubirii. Astfel, fratele Dick si fratele Traian Dorz vor ramane, in istoria Lucrarii, model de prietenie si conlucrare, prieteni nedespartiti, aici si in vesnicie.
Cu fratele Dick am depanat multe amintiri, intr-o minunata zi din ultima sa peregrinare in Romania. Venise sa-si ia ramas bun de la fratii ostasi. E ultima data, ne-a marturisit el, cand ajunge in Romania. An de an, de Rusalii si, mai apoi, la sarbatoarea de la Beius, a fost nelipsit de la bucuriile fratesti. Acum e nevoit sa se intoarca acasa. Starea sanatatii si povara amintirilor ii cer odihnire. Sau lucrare a odihneiNu voi mai putea veni in mult-iubitele mele calatorii in Romania, ne-a spus fratele Dick. Nu mai este posibil. In aceasta iarna am fost de doua ori spitalizat din cauza inimii si inima in continuare imi este in conditii grele. Chiar si calatoria aceasta a fost o incercare grea. Astfel ca stiu ca este ultima data si Dumnezeu termina lucrarea pe care atatia ani a facut-o in Romania.
Cum a ajuns un olandez, in acele vremuri, sa intalneasca Oastea Domnului?In 1974 am vizitat un om, langa Piatra Neamt, pentru primire de Biblii. I-am dat o Biblie in romaneste. A cazut in genunchi si a inceput sa-L slaveasca pe Dumnezeu. Sotia plangea. M-a invitat in casa. Avea pe pereti icoane cu Domnul Iisus, cu Maica Domnului Mi-am spus: Ce sa fie cu aceste persoane? Sunt ortodoxe. i vor atat de mult Biblii. Eram cu un traducator german. Persoana mi-a spus: Noi nu avem Biblii. Avem o adunare cu doua-trei sute de persoane si o singura Biblie. Acum eu am Biblie pentru mine, pentru mine! Plangea, plangea El mi-a spus de Oastea Domnului. Era foarte interesant pentru mine. i de la acest prim contact am fost prins si Oastea Domnului a devenit cea mai mare iubire a mea in Romania.
Fratele Dick incearca sa redea in romaneste bucuria si emotia acestei scumpe intalniri, pentru a ne face pe toti ceilalti partasi bucuriei sale. De atunci, din acel moment al intalnirii ne spune fratele Oastea Domnului a fost, apoi, prima prioritate pentru mine. De fiecare data cand venea in Romania, in orice regiune a tarii s-ar fi aflat, cauta Oastea Domnului. In acele vremuri nu erau Biblii; am putut sa aducem zeci de mii de Biblii fratilor ostasi, uneori in mod direct, alteori ajutat de celelalte confesiuni. Pe cei la care ajungea, ii intreba: Dumneavoastra de cate Biblii aveti nevoie? 100, raspundeau ei. In regula. Dumneavoastra cunoasteti Oastea Domnului? Da! spuneau ei. Aveti 200 de Biblii pentru biserica dumneavoastra si 700-800 pentru ostasi. Acolo si acolo si acolo! In toamna, cand veneam inapoi, controlam sa vedem daca au facut intocmai. Au fost totdeauna corecti, foarte confidenti. Toate lucrurile au mers bine.
Frate Dick, esti cel mai bun prieten din afara!Putin mai tarziu, fratele Dick avea sa se intalneasca cu unul dintre stalpii de foc ai Lucrarii: fratele Traian Dorz. Momentul acela a ramas intiparit cu litere de aur in frumusetea prieteniei.
In 1977, cand am revenit in Romania, m-am intalnit cu fratele Traian, la Livada Beiusului, in camera aceea mica, cu pat, cu un singur casetofon, radio Era bolnav. L-am vizitat cu o masina inchiriata, cu numar de Bihor, cu un frate din Sighisoara. Ne-a urmarit Securitatea. Ne-am intors cu alta masina. Am fost opriti de Securitate. Mi-au spus: Ce faci aici? Am raspuns: Care este problema? Dumneavoastra. ati fost aici cu alta masina! Nu era posibil sa-l vizitezi pe fratele Traian. La fel a fost si cand l-am vizitat la Covasna. Nu era posibila o intrare oficiala. Erau controale. Cu toate acestea, l-am vizitat de multe ori, am facut poze foarte frumoase. () A suferit mult, in inchisoare si in afara inchisorii. Om de suferinta. A fost un om foarte modest si smerit, cu multa iubire. Imi spunea adesea: Frate Dick, esti cel mai bun prieten din afara. Multe persoane din afara Romaniei il cunosteau, dar nu se puteau intalni cu el. Cu privirea pierduta undeva departe, cautand parca ceva anume, de nerostit in cuvinte, gandurile parca unduiesc spre alta lume, daruite pentru a incununa partasii negraite: Am fost, vreme de 13 ani, prieten cu dansul si el a fost cel mai bun prieten al meu. i as vrea sa-l vad din nou, desigur, si astept acest moment.
Dick Langeveld, in multele sale misiuni in Romania, a cunoscut indeaproape fratii si lucrarea Oastei. De oricare zona ai face amintire, el regaseste acolo prieteni apropiati, inimi scumpe, care l-au cucerit prin simplitatea si curatia inimii lor. Imi place cel mai mult de ostasii simpli, imi marturiseste el. Am fost in adunarile Oastei din Moldova, cu ostasi simpli, in cate o camera mica A fost o legatura spirituala rar intalnita. Ajungeam, cu...
