18 mai, Psalmul 57, v. 1 Oricat de putini ani ar trai un om pe pamant, pe calea vietii lui vin de multe ori furtuni si nenorociri grele. Singurul loc de scapare atunci si singurul adapost adevarat in aceste zile grele sunt pentru fiecare om numai aripile lui Dumnezeu, numai adapostul si ocrotirea Lui, dupa []18 mai, Psalmul 57, v. 1Oricat de putini ani ar trai un om pe pamant, pe calea vietii lui vin de multe ori furtuni si nenorociri grele. Singurul loc de scapare atunci si singurul adapost adevarat in aceste zile grele sunt pentru fiecare om numai aripile lui Dumnezeu, numai adapostul si ocrotirea Lui, dupa cum singurul adapost pentru un puisor sunt numai aripile mamei sale. Dar si in viata unor cetati, a unor regiuni si chiar a unor popoare si a unor generatii intregi, vin vremuri de nenorociri mari, uneori Cate cutremure, razboaie, inundatii, incendii, furtuni, boli, navaliri straine, tulburari si lupte interne ori atatea altele ca acestea pot fi nenorociri care s-au abatut si se mai pot abate inca asupra unora sau a altora dintre locurile locuite de oameni sau de popoare! i numai Singur Bunul Dumnezeu poate feri pe oricine de venirea lor neasteptata. Numai El poate salva, o data ce ele au inceput sa vina asupra cuiva. Desigur, si omul poate face impotriva acestor nenorociri foarte mult si trebuie sa faca tot ce poate. Poate, mai ales, sa impiedice venirea lor, dupa cum poate si grabi plecarea lor. Insa numai intr-un singur fel, mai ales: alergand la umbra aripilor lui Dumnezeu Alergand la ascultarea voii lui Dumnezeu si la trairea Cuvantului lui Hristos. Nu exista nici o nenorocire care sa fi venit asupra vreunui om, sau a unei localitati, sau a unui popor, fara ca mai inainte...